Numărul copiilor gălăţeni cu DIABET de tip I a crescut foarte mult

Numărul copiilor gălăţeni cu DIABET de tip I a crescut foarte mult
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Înainte de Revoluţie, medicii din judeţul Galaţi depistau, anual, între două şi patru noi cazuri de diabet de tip I la copii. În ultimii ani, din motive care specialiştilor încă le scapă, numărul de copii diagnosticaţi cu diabet insulino-dependent a crescut şi de patru-cinci ori faţă de acum două, trei decenii. Marea problemă, în cazul acestor pacienţi, este stabilirea unui regim alimentar care să le permită să ţină boala sub control şi să ducă o viaţă cât de cât normală.

Prof. dr. Aurel Nechita are în observaţie, în prezent, 94 de copii cu diabet de tip I. Doar de la începutul acestui an, patru micuţi au primit acest diagnostic pe viaţă. "Se observă o creştere alarmantă a numărului de cazuri de diabet insulino-dependent la copii. Înainte de anul 1990, erau între doi şi patru copii cu diabet de tip I depistaţi în fiecare an. În comparaţie, anul trecut am depistat 14 pacienţi cu această boală, iar trendul acesta este valabil cam în ultimii patru-cinci ani. Într-un an, am avut însă 20 de noi pacienţi pe care i-am luat în evidenţă, ceea ce înseamnă foarte mult", a precizat specialistul citat.

"Marea problemă o reprezintă stabilirea unui regim alimentar adecvat"

Potrivit doctorului Aurel Nechita, o altă tendinţă pe care a observat-o este că a scăzut foarte mult şi vârsta de debut al acestei boli. "Acum 25-30 de ani, puteam citi doar în cărţile de specialitate despre diabet la sugar. Acum, avem astfel de pacienţi. Cel mai mic a fost un copil diagnosticat când avea doar şapte luni. Au fost şi sugari diagnosticaţi la nouă sau zece luni. În mod normal, se spune că diabetul este o boală care te respectă, dacă şi tu o respecţi. În cazul acestor pacienţi mici, însă, marea problemă o reprezintă stabilirea unui regim alimentar adecvat, având în vedere că vârsta nu le permite încă diversificarea alimentaţiei", a mai explicat profesorul Nechita.

O boală autoimună cu cauze necunoscute

În ceea ce priveşte cauzele declanşatoare ale acestui tip de diabet, specialiştii nu au putut cădea încă de acord. Iar în lipsa unor cauze clare este foarte greu să găseşti tratamente eficiente. Ceea ce se ştie, totuşi, este faptul că profilul genetic joacă un rol important. De asemenea, se ştie ca diabetul zaharat de tip 1 poate apărea atunci când ceva din mediul înconjurător, cum ar fi un virus, îi indică sistemului imunitar să atace pancreasul. Vorbim, de aceea, de o boală autoimună. Printre numeroasele supoziţii formulate de-a lungul timpului s-a numărat şi aceea că boala ar fi declanşată de igiena prea strictă a mâinilor. Cu alte cuvinte, ne îmbolnăvim deoarece ne spălăm prea des pe mâini.

Ce este diabetul de tip I

Statisticile disponibile la Spitalul de Copii "Sf. Ioan" arată că, din cei 94 de copii cu diabet de tip I, 44 locuiesc la oraş, iar restul de 50 - în mediul rural. Cei mai mulţi au vârsta până în 15 ani. Medicii spun că există patru tipuri de diabet: de tip I, de tip II, gestaţional şi secundar. Copiii pot dezvolta însă doar diabet de tip I, insulino-dependent, şi diabet de tip II. La nivelul naţional, aceste cifre ne situează în prima treime a clasamentului, ca prevalenţă a acestei boli, conform profesorului Aurel Nechita.

Diabetul de tip I este caracterizat de distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas, în multe cazuri existând posibilitatea ca acest lucru să conducă la lipsa totală de insulină din organism. Din păcate, odată distruse, celulele pancreatice nu se pot reface, aşa că pacientul va avea nevoie, pentru tot restul vieţii, de insulină injectabilă. În cazul acestei forme de diabet, copilul mănâncă mult şi bea multă apă, totul în timp ce pierde inexplicabil în greutate. Debutul bolii este unul exploziv, astfel încât aceşti copii ajung repede la medic.

Tehnologiile noi nu trec de graniţa sărăciei şi a indiferenţei

În lume, în momentul de faţă, există anumite tehnologii care permit uşurarea vieţii pacienţilor cu primul tip de diabet. Spre exemplu, un dispozitiv montat pe braţ le permite pacienţilor să-şi monitorizeze valoarea glicemiei fără a se mai înţepa de zeci de ori pe zi. Acest aparat permite o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor. Costul, însă, de peste 1.000 de euro doar în primă fază, este unul pe care multe familii sărace în care există astfel de copii nu şi l-ar putea permite. Fără un efort coerent şi susţinut al autorităţilor sanitare, astfel de inovaţii rămân de domeniul SF-ului pentru cei mai mulţi dintre bolnavi.

Citit 2512 ori Ultima modificare Joi, 22 Martie 2018 00:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.