După ce, timp de un an de zile, reprezentanţii Guvernului PSD au tot făcut declaraţii cu privire la desfiinţarea Pilonului II de pensii, pe care ulterior le-au retras, un nou scandal legat de acest subiect a izbucnit, după ce în presă a apărut un document potrivit căruia programul legislativ al Guvernului pe 2018 include ca „prioritate legislativă”, un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, cu precizarea că în perioada 1 iulie - 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate.
Cum diverşi oficiali au anunţat în repetate rânduri că se lucrează la schimbarea legislaţiei privitoare la pensiile private, dar nimeni nu a ieşit să spună exact despre ce este vorba, din vara lui 2017, au tot apărut zvonuri că se va renunţa la pilonul acum obligatoriu de pensii private, dar, după reacţii în lanţ, guvernanţii au dat înapoi, susţinând că sunt doar speculaţii.
O scurtă istorie a speculaţiilor
Cel care a dat tonul speculaţiilor privind desfiinţarea Pilonului II a fost Ionuţ Mişa, fostul ministru de Finanţe, care în luna iunie a anului trecut a vorbit despre acest lucru în cadrul audierii sale în Comisiile reunite de Buget-Finanţe din Parlament, în vederea preluării funcţiei de ministru. Numai câteva ore mai târziu, acesta a declarat public că declaraţia sa a fost o "eroare". Însă "eroarea" a avut efecte imediate în mediul economic şi social. Bursa din Bucureşti a scăzut puternic, leul s-a depreciat, iar numeroşi români au anunţat că ies în stradă.
Dar guvernanţii au continuat să bulverseze românii cu atacurile la Pilonul II de pensii. În septembrie 2017, premierul Mihai Tudose anunţa că din 2018 romanii vor decide singuri dacă vor sau nu ca pensia lor să fie administrată şi de fonduri private, astfel Pilonul II devenind opţional. Au urmat apoi zvonuri despre scăderea contribuţiilor la Pilonul II, pe care însă oficialii le-au negat în mod repetat. În noiembrie 2017, Guvernul a anunţat că procentul de plată către Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1 la sută la 3,75 la sută, fără a fi afectată valoarea nominală din prezent, având în vedere că procentul se aplică la venitul brut şi contribuţiile treceau integral în sarcina angajatului.
Însă, în luna martie 2018, mulţi români au primit informări de la fondurile private de pensii, potrivit cărora a scăzut contribuţia plătită de ei în ianuarie 2018, faţa de cea din decembrie 2017.
La mijlocul lunii aprilie Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că Pilonul II nu se desfiinţează, dar că vrea să stimuleze românii să treacă la Pilonul I de pensii, adică cel de stat, astfel încât pilonul de pensii private să devină opţional. El a anunţat atunci că, până la finalul primului semestru din acest an, o să ajungă pe masa Guvernului o propunere de mecanism privind transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I.
În momentul respectiv a ieşit la rampă însuşi preşedintele Iohannis, care a declarat, în Parlament, că "PSD a făcut un hobby din a schimba tot ce funcţionează în România, a schimbat sistemul de impozite şi taxe, a mărit salariile, până când le-a micşorat, acum vrea să desfiinţeze Pilonul II de pensii. Umblăm la sistemul de pensii, umblăm la securitatea naţională".
Din nou, Guvernul dă din colţ în colţ
În acest context, e normal ca vestea că desfiinţarea Pilonului II este "prioritate a programului de guvernare PSD" să arunce din nou lucrurile în aer. Mediul economic, societatea civilă, dar şi partidele din opoziţie au reacţionat violent. Prin urmare, politicienii chemaţi la rampă au dat declaraţii contradictorii, după acelaşi scenariu ca şi anul trecut.
Cu o zi înainte de izbucnirea scandalului, vicepremierul Viorel Ştefan a declarat pe 19 mai, la Antena 3, că "Nu există nicio discuţie, nicio evaluare în acest sens. Este exclus să modificăm ceva la Pilonul II". Totodată, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a dat asigurări că se va opune suspendării contribuţiilor la Pilonul II, afirmând că propunerea ca în perioada iulie - decembrie să nu se plătească niciun leu vine din partea Comisiei de Prognoză. Ca circul să fie complet, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, a declarat ieri că, deşi se fac unele analize privind modul în care este administrat Pilonul II de pensii, documentul ajuns în presă cu privire la suspendarea plăţii acestuia de către contribuabili este "o eroare materială" şi că urmează să se facă o anchetă pentru a vedea de unde a pornit totul.
Fără a lămuri nici pe departe lucrurile, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că nu s-a discutat în cadrul Guvernului sau al partidului despre o naţionalizare sau desfiinţare a Pilonului II de pensii şi nici nu se are în vedere aşa ceva, dar a admis posibilitatea unei suspendări temporare a plăţilor către acest Pilon, care nu este însă decât „o chestiune financiar-contabilă”.
Jumătate de milion de contribuabili în plus la Pilonul II
Conform informaţiilor publicate pe pagina Casei Naţionale de Pensii comparativ cu ianuarie 2017, în ianuarie 2018 numărul celor care contribuie la Pilonul II de pensii a crescut de la 3.604.000 la 4.190.000, ceea ce înseamnă o diferenţă de peste 580.000 de angajaţi. Tot de aici aflăm că şi contribuţiile au crescut cam cu 100.000.000 de lei, de la 493.368.390 de lei, la 590.023.110 lei. Acest lucru este explicabil şi datorită creşterii numărului asiguraţilor, şi creşterii salariilor minime de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.
De la Casa Judeţeană de Pensii din Galaţi am aflat că numărul celor care au intrat iniţial în Pilonul II de pensii era de 80.822, însă numărul acestora este posibil să fie în prezent altul, întrucât din 2008 până acum sunt oameni care au intrat în şomaj sau au plecat la muncă în străinătate, dar şi proaspeţi angajaţi. "Nu avem noi o evidenţă a sumelor sau a numărului de contributori la Pilonul II. Viramentele se fac de către Casa Naţională de Pensii", ne-a declarat Ana Denis Aramă.
Dependenţa de redistribuirea de la buget
"Desfiinţarea Pilonului II este esenţială pentru menţinerea unui grad înalt de dependenţa a oamenilor de redistribuirea de la buget", spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Acesta spune că "obiectivul menţinerii unei dependente mărite de redistribuirea de la buget este esenţial pentru menţinerea poziţiei dominante pe scena politică a partidelor care favorizează redistribuirea în detrimentul pieţelor", respectiv partidele de stânga.
Efecte catastrofale pe plan economic
Vestea că Guvernul vrea să naţionalizeze timp de şase luni fondurile Pilonului II a stârnit un val de nemulţumiri nu numai în rândul populaţiei, ci şi în mediul de afaceri şi în partidele aflate în opoziţie. Organizaţiile de afaceri, asociaţii profesionale, instituţii de piaţă şi reprezentanţii consumatorilor au dat ieri publicităţii o scrisoare deschisă prin care cer menţinerea Pilonului II de pensii private şi avertizează asupra efectelor catastrofice pe care le-ar avea în plan economic o asemenea decizie.
"Peste nouă miliarde de euro s-au strâns în conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România. Peste 60 la sută din aceste sume finanţează deficitul bugetar sau datoria publică, deoarece sunt investite în obligaţiuni emise de statul român, iar 20 la sută din aceste sume asigură lichiditatea pieţei de capital de la Bucureşti. În cazul în care contribuţiile viitoare la pilonul II ar fi direcţionate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piaţa de capital", a atenţionat Asociaţia Analiştilor Financiari CFA România.
În timp ce guvernanţii vor să pună mâna pe fondurile private de pensii ale românilor, fără a explica concret de ce administratorii de Pilonului II sunt suspectaţi că nu ar da randamentul care trebuie, Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR) se apără citând surse din Comisia European: "Utilitatea şi performanţa sistemului de pensii private din România au fost remarcate şi de experţii Comisiei Europene, în cel mai recent raport publicat în 2018. Comisia Europeană se referă în mod negativ la reducerea contribuţiei virate Pilonului II de la 5,1 la sută la 3,75 la sută, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României".
Totodată, Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat mai spune în apelul lansat ieri: "OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflaţia) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obţinut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare.Pilonului II de pensii private a ajutat la dezvoltarea semnificativă a pieţelor financiare locale. Peste 90 la sută din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România".
PNL ameninţă cu plângeri penale şi cu moţiune de cenzură
Partidul Naţional Liberal a lansat o campanie de informare a publicului cu privire la Pilonul II de pensii private, care se încheie cu următoarea concluzie: "În realitate, obiectivul PSD-ALDE nu este altul decât confiscarea celor 9 miliarde de euro, banii privaţi ai românilor care muncesc astăzi în România. Este echivalentul a 4,5 la sută din PIB-ul României (în doar 10 ani), în condițiile în care în țări precum Danemarca, Olanda, Elveţia sau Canada, fondurile de pensii depăşesc PIB-ul statelor respective".
Preşedintele PNL Victor Orban a anunţat ieri că a depus plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea şi a premierului Viorica Dăncilă. De asemenea, acesta a anunţat că pregăteşte o moţiune de cenzură, care ar urma să fie depusă astăzi.
Ameninţări, sancţiuni şi amenzi fabuloase date celor care se opun
Că miza confiscării Pilonului II de către actualii guvernanţi este una destul de mare o arată şi faptul că reprezentanţii PSD nu vor să se vorbească despre acest lucru.
În aprilie 2017, Autoritatea de Supraveghere Financiară a sancţionat NN Pensii cu o amendă istorică de 750.000 lei, iar Ralucăi Ţintoiu i-a retras autorizaţia de director general şi i-a aplicat o amendă de 100.000 lei, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea (care vorbeşte zilele acestea de posibilitatea suspendării plăţilor către Pilonul II pe o perioadă de şase luni), a spus că ASF ar trebui să acţioneze foarte dur pe motiv ca societatea ar fi transmis către clienţi "informaţii înşelătoare neprobate de niciun fel de document public cu privire la o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii". Fostul director general al NN Pensii a atacat în instanţă decizia ASF.
Liderul PSD Liviu Dragnea a ameninţat ieri „anumiţi ziarişti” şi „anumiţi cetăţeni” care au vorbit în ultimele zile despre o intenţie a Guvernului de a desfiinţa Pilonul II de pensii cu un articol din Codul Penal, care prevede până la 5 ani de închisoare pentru „comunicarea sau răspândirea de ştiri, date sau informaţii false care pun în pericol securitatea naţională”.
Acesta a dat asigurări că nu se va naţionaliza sau desfiinţa acest pilon, dar s-ar putea suspenda plata contribuțiilor către acesta, în anumite condiţii.
”În perioada următoare Ministerul Muncii o să finalizeze o analiză pentru a se prezenta cetăţenilor informaţiile referitoare la nivelul de pensie pe care îl vor avea dacă sunt doar în Pilonul I de pensie şi care este cel al unui cetăţean care este şi în Pilonul II de pensie ca să aibă posibilitatea să opteze unde este mai bine să rămână, doar în Pilonul I sau şi în Pilonul II", a declarat Dragnea.
Ungaria a aplicat aceleaşi tactici şi a reuşit
În Ungaria, întâi s-a discutat despre o posibilă naţionalizare, dar premierul Viktor Orbán a ieşit public declarând că respinge o asemenea propunere, dar angajaţilor li se va oferi posibilitatea de a continua să rămână la Pilonul II sau de a-şi transfera fondurile la Pilonul I, Orban nu a omis să precizeze că cei care vor opta să rămână cu contribuţiile la Pilonul II vor face "un lucru foarte periculos" care îi va costa la pensie. În plus, premierul maghiar a convins oamenii că, de fapt, administraţia pe care o conduce este cea care le oferă oamenilor libertatea de alegere faţă de guvernele anterioare (care nu permiteau transferuri între fondurile Pilonului I şi II). În final, Guvernul ungar s-a declarat mulţumit după expirarea termenului de o lună de zile în care angajaţii şi-au exprimat opţiunea, doar 3,3 la sută dintre contributori au preferat să rămână în Pilonul II al sistemului de pensii. Fondurile acumulate de cei care nu şi-au exercitat dreptul de alegere au fost transferate automat în fondul de pensii controlat de stat.
