Un proiect gălăţean unic face auzit glasul copiilor cu autism. Centru înfiinţat printr-o investiţie cu fonduri europene
Foto: Iulia Kelt

Un proiect gălăţean unic face auzit glasul copiilor cu autism. Centru înfiinţat printr-o investiţie cu fonduri europene
În cadrul şedinţelor de grup, terapeuţii centrului îi învaţă pe copii să socializeze
Evaluaţi acest articol
(25 voturi)

De circa doi ani, zeci de copii din municipiul Galaţi diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist beneficiază de serviciile gratuite ale unui centru de zi modern. Fără această unitate, recuperarea micilor pacienţi ar fi fost mult mai dificilă, având în vedere terapiile costisitoare şi lipsa cabinetelor de specialitate. Punerea pe picioare a unui astfel de proiect, de către Primăria Galaţi, a fost posibilă printr-o investiţie susţinută în proporţie de peste 70 la sută din fonduri europene. În ciuda faptului că centrul funcţionează deja la capacitate maximă, numeroşi copii aşteaptă încă să înceapă terapiile salvatoare.

Uşa cabinetului de logopedie se deschide repede şi paşi grăbiţi se fac auziţi pe holurile centrului. După câteva secunde de nedumerire, ghidaţi de vocea familiară a mamei, paşii se îndreaptă în acelaşi ritm spre o altă sală. ”Bună ziua! Mami, ce bine îmi pare că te-am găsit!”, spune, cu bucurie şi cu uşurare în glas, Alex. Ne priveşte, pe rând, pe toţi cei din încăpere, şi zâmbeşte angelic, după care iese iarăşi pe holul de unde se aude muzică ambientală.

La şapte ani, Alex este înscris în clasa pregătitoare, la o şcoală normală. Vorbeşte aproape ca orice alt copil de vârsta sa, a învăţat singur să citească, iar progresele obţinute în doar patru luni de exersare a pianului i-au făcut pe profesori să îl recomande către concursurile de profil. Perspectiva era însă cu totul alta, cu doar un an şi ceva înainte. La aproape şase ani, Alex avea vârsta mentală a unui copil de sub trei ani.

”Un medic de la Bucureşti a fost cel care mi-a spus cu exactitate despre întârzierile în dezvoltarea lui Alex. Deşi mi-am dat seama încă de la şase luni că ceva nu este în regulă, terapiile de recuperare specifice pentru copiii cu autism le-a început abia la cinci ani. Totuşi, progresul înregistrat de atunci a fost unul masiv. Faptul că am găsit centrul de zi de la Galaţi a fost un lucru providenţial. Datorită profesionalismului terapeuţilor de aici şi condiţiilor din cabinete am putut întrezări o speranţă pe care nu o credeam posibilă”, povestește V. R., mama băiatului.

Zeci de beneficiari prezenţi şi alte zeci de dosare în aşteptare

Asemenea lui Alex, alţi 53 de copii diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist (TSA) beneficiază în prezent de serviciile oferite de Centrul de zi pentru copii cu autism de pe strada Constructorilor nr. 29. Printre utilităţile performante de care centrul dispune se numără două cabinete de logopedie (terapie care vizează dezvoltarea limbajului), două cabinete de kinetoterapie (pentru dezvoltarea motricităţii), un cabinet de terapie ocupaţională sau ergoterapie, un cabinet de terapie educaţională, un cabinet de terapie de recuperare ABA, un cabinet de masaj, o sală de stimulare senzorială şi un cabinet de psihologie, unde psihologul centrului acordă şedinţe de consiliere, individuale şi de grup, atât copiilor, cât şi familiilor acestora. De asemenea, un asistent social se ocupă de anchetele sociale premergătoare admiterii în centru, precum şi de punerea la punct a fiecărui dosar social.

CITEȘTE ȘI: Cel mai mare proiect european din Galaţi. 180 milioane de euro pentru infrastructura de apă şi canalizare

”Centrul de zi pentru copii cu autism acordă activităţi de abilitare, reabilitare, recreere, socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, în vederea integrării în comunitate şi orientare şcolară pentru un număr de 54 de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autismului, precum şi activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru părinţi sau pentru reprezentanţii lor legali. Noi urmărim să îl ajutăm pe copilul cu autism să se descurce în orice situaţie. Vorbim despre dezvoltarea abilităţilor de viaţă, despre dezvoltarea limbajului, îl învăţăm să fie sociabil. Copiii se joacă, merg împreună în diverse locuri, învaţă să interacţioneze. Încercăm tot timpul să aducem ceva nou”, precizează şefa centrului, Cătălina Mocanu.

Zeci de dosare se află încă în aşteptare În momentul implementării proiectului, grupul ţintă era format din 40 de copii. Ca urmare a cererii mari de astfel de servicii, numărul beneficiarilor a fost suplimentat la 54.

”Cu toate acestea, avem alte 20 de cereri în aşteptare. Eu, în calitate de asistent social, sunt prima care vorbesc cu părinţii acestor copii. Este dureros să le spui că nu mai sunt locuri, pentru moment. Sunt părinţi care sună la fiecare sfârşit de lună pentru a întreba dacă am vreo veste pentru ei. Recuperarea copiilor cu autism este însă un proces continuu şi de durată. Chiar dacă nu putem răspunde favorabil tuturor solicitărilor, existenţa unui astfel de centru la Galaţi este un lucru extraordinar pentru aceşti copii şi pentru familiile lor”, explică asistentul social principal Camelia Bănică.

Finanţare obţinută pe ultima sută de metri şi piedici peste piedici

Ideea înfiinţării unui centru special destinat terapiei copiilor cu autism în municipiul Galaţi datează încă de acum opt ani. Totuşi, pentru că Galaţiul absorbise deja sumele alocate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectul centrului pentru copii cu autism a intrat, iniţial, pe lista de aşteptare, în respectiva sesiune de finanţare.

”Am aşteptat celelalte judeţe din regiune, cărora li s-au analizat propunerile. Sumele rămase în urma acestei analize au fost realocate şi, în acest mod, am obţinut finanţare şi pentru centrul de zi pentru copii cu autism. Timpul de implementare a fost însă foarte scurt, iar piedicile ivite în cale nu au fost deloc puţine. Contractul a fost semnat în 2014, iar finalizarea a avut loc în august 2016, limita maximă a programului. În cazul în care nu demonstram că suntem funcţionali până la acea dată, toată suma care până atunci fusese declarată eligibilă devenea neeligibilă. A fost o presiune foarte mare, ca să încheiem proiectul, deoarece puteam pierde imens”, detaliază situația Mihaela Alupoaie, managerul proiectului şi directoarea executivă a Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi.

CITEȘTE ȘI: Bani europeni tocaţi şi finalizare ratată pe centura Tecuciului. Anchetă VL

Piedicile au constat în contestaţiile ivite pe parcursul licitaţiilor, în dificultăţile apărute în timpul lucrărilor de proiectare, dar şi în punerea la punct a platformei educative informatice destinată special copiilor cu autism. ”Iniţial, ne-au fost prezentate, ca soluţii pedagogice, lecţii de genul celor pe care le regăsim în manualele şcolare obişnuite. Am zis că aşa ceva nu se poate. Bineînţeles, putem ajunge şi la acest nivel, în funcţie de interesul şi de abilităţile fiecărui copil în parte. Dar, pentru început, a trebuit să începem cu noţiuni simple. Pentru unii dintre aceşti copii este foarte greu şi să-şi ia repere pentru a putea face singuri drumul de acasă până la şcoală, deşi casa este foarte aproape de şcoală. Și atunci, programul informatic l-am conceput de aşa natură încât copilul să traseze grafic, printr-o liniuţă, traseul de acasă până la şcoală. La fel se întâmplă cu înţelegerea formelor sau a culorilor. Sincer, pentru că nu găseam produsele educaţionale potrivite, m-am inspirat foarte mult dintr-o discuţie pe care am avut-o cu fetiţa mea, care pe atunci avea 14 ani. Am încercat să concepem acea platformă din perspectiva unui copil, iar acum programul are ca ghid digital o fetiţă care le îndrumă copiilor paşii, îi felicită pentru reuşite sau le spune să încerce din nou”, adaugă Mihaela Alupoaie.

Dezvoltarea limbajului, fundamentală

Crearea unei platforme informatice educative pentru copiii cu tulburări de spectru autist este o provocare şi din cauza paletei foarte largi de simptome şi manifestări din cadrul acestei tulburări. Asemenea lui Alex, o parte dintre copiii cu autism sunt înalt funcţionali, ceea ce înseamnă că au o inteligenţă normală sau chiar peste medie, ceea ce le permite să răspundă foarte bine la terapiile specifice. Totuşi, nu toţi copiii cu autism sunt înalt funcţionali. Din punct de vedere al limbajului, copiii cu autism sunt catalogaţi ca verbali şi nonverbali. În cazul celor verbali, terapeutul Amalia Georgiana Ivaşcu, logoped în cadrul centrului, lucrează pe îmbunătăţirea şi stimularea limbajului şi/sau a pronunţiei.

”Copilul cu autism trebuie motivat să trimită cereri către mine. Dacă am pe masă o maşinuţă şi copilul este interesat de ea, el are tendinţa de a arăta cu degetul. Eu trebuie să îl determin să o ceară prin intermediul cuvintelor. Pentru copiii care sunt nonverbali, este mai complicat. În primă fază, încercăm să menţinem contactul vizual. Lucrăm apoi pe motricitate fină şi abia apoi se ajunge la imitaţie orală. Progresele înregistrate de copii sunt vizibile. L-am avut pe David, un copil venit în terapie nonverbal, nu avea contact vizual, nu imita, nu înţelegea comenzile. Avea doi ani şi ceva atunci când a venit în centru. Acum, în decembrie, împlineşte patru ani şi deja vorbeşte bine. Este un progres impresionant. În cazul său, am încetat programul, deoarece nu mai era necesar”, explică Amalia Ivaşcu.

"Părinţii au nevoie de o speranţă, însă nu putem să vindem iluzii”

Astfel de rezultate sunt încurajatoare, însă de multe ori progresele copiilor cu autism sunt mici şi se obţin în timp îndelungat. De cele mai multe ori, handicapul copilului devine handicapul întregii familii, aşa cum spune psihologul centrului, Elena Gabriela Vâlcu.

”Ca generalitate, noi urmărim ca pacientul să devină autonom, să îşi poată satisface singur activităţile cotidiene. O mare parte din activitatea mea de psiholog în cadrul centrului urmăreşte însă acordarea de suport psihologic, individual şi de grup, părinţilor, deoarece, în terapia copilului cu autism, părintele trebuie să fie coterapeut. Când ajung aici, majoritatea părinţilor sunt în faza de negare a diagnosticului. Urmează apoi faza de furie, după care vine faza de acceptare. Fiecare caz este diferit, însă doar după ce accepţi realitatea poţi să îţi ajuţi cu adevărat copilul”,  punctează Elena Vâlcu.

CITEȘTE ȘI: Un proiect european făcut degeaba. Parcarea pentru TIR-uri, transformată în cimitirul rablelor

Centrul oferă şi suport de grup părinţilor. În cadrul acestei etape, psihologul Elena Vâlcu le oferă părinţilor informaţii din domeniu valide ştiinţific. În lipsa acestor informaţii, părintele poate cădea pradă aşa-numitelor terapii iluzorii promise de tot felul de escroci, suportând daune psihologice şi materiale. ”Părinţii au nevoie de o speranţă, însă nu putem să vindem iluzii”, concluzionează psihologul citat.

Tot copiii sunt şi cei mai buni judecători ai activităţii centrului, deoarece ei nu mint. Datorită terapiilor diverse acordate într-un mediu integrat, micuţii vizitează de mai multe ori pe săptămână centrul. La terminarea terapiilor, mulţi dintre ei refuză să plece din centrul care le-a făcut vocile auzite pentru prima oară.

Datele proiectului

Finanţarea necesară înfiinţării Centrului de zi pentru copii cu autism din municipiul Galaţi a fost obţinută prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 3: ”Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenţie 3.2 – ”Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

Valoarea totală a proiectului a fost de 3.194.914 lei, cu TVA, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost de 2.344.352 de lei. Investiţia a fost realizată de Primăria Galaţi, în parteneriat cu beneficiarul proiectului, Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale Galaţi, şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în calitate de autoritate de management), precum şi cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în calitate de organism intermediar pentru POR 2007-2013.

O tulburare frecventă a copilăriei

Autismul este considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, potrivit site-ului de profil www.helpautism.ro. Statisticile internaţionale ne arată că unu din 68 de copii suferă de autism. De regulă, toate deficienţele sunt evidente până la vârsta de trei ani.

Primele semne care pot indica o tulburare de spectru autist sunt vizibile încă din perioada în care copilul este sugar. Nu îşi caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele care se mişcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la zâmbet, nu gângureşte, nu răspunde la sunetele scoase de adulţi, nu reacţionează la expresiile faciale ale celor din jur, nu râde şi nu-şi manifestă bucuria, nu rosteşte niciun cuvânt. Toate acestea pot reprezenta indicii ale unei tulburări. Există însă şi situaţii în care copilul se dezvoltă normal până la vârsta de doi ani, adică merge, vorbeşte, interacţionează firesc, iar brusc, în jurul acestei vârste, îşi pierde toate aceste achiziţii.

CITEȘTE ȘI: Investiţie cu impact social, din bani europeni. 450 de porții de viață pentru cei mai săraci gălățeni

Potrivit psihologului Elena Vâlcu, părinţii sunt de multe ori tentaţi să vadă mai ales lipsurile unui copil cu autism.

"Bineînţeles, fiecare copil este unic, însă aceşti copii au o serie de puncte forte: au o memorie excelentă, au o curiozitate pentru partea electronică şi mecanică, sunt analitici, se concentrează pe detalii, sunt meticuloşi, ţin să-şi ducă sarcinile la îndeplinire, dacă sunt de interesul lor. Se integrează foarte bine rutinei", explică Elena Vâlcu.

Baza recuperării, pusă cu ajutorul terapiei ABA

De regulă, atunci când un nou beneficiar ajunge în Centrul de zi pentru copii cu autism, una dintre primele terapii pe care le urmează este ABA. Aceasta este o terapie cognitiv-comportamentală care urmăreşte dezvoltarea imitaţiei în cazul copilului autist. Sunt urmărite, de asemenea, dezvoltarea limbajului receptiv şi expresiv, identificarea schemei corporale, ceea ce este foarte important, pentru că, în general, aceşti copii sunt nonverbali. "Vom porni întâi de la culori, de la forme geometrice, apoi ajungem la animale sălbatice, domestice, legume, fructe şi, apoi, la restul conceptelor. Depinde de copil, însă recuperarea durează foarte mult. Aproape toţi copiii cu tulburări de spectru autist au deficit de atenţie. De aceea, începem cu îmbunătăţirea atenţiei. Are loc, practic, o docilizare a copilului. De aceea, dacă o să vă uitaţi pe un film, o să vedeţi că pare asemenea unui dresaj, la început. Şi mie, ca terapeut, mi-a fost foarte greu şi am spus că nu am să fac asta niciodată. Dar îl ajuţi astfel foarte mult pe copil, deoarece metoda este foarte eficientă. Trebuie să fii ferm, ca terapeut. Ferm, nu dur. Şi pentru copilul tipic trebuie să fii ferm", precizează psihologul Elena Postică, terapeut de recuperare ABA în cadrul centrului.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

foto 1. În cadrul şedinţelor de grup, terapeuţii centrului îi învaţă pe copii să socializeze; foto 2. Centrul funcţionează într-o clădire situată pe strada Constructorilor, la numărul 29; foto 3. Jocurile pe care copiii le practică le dezvoltă capacitatea de atenţie; foto 4, 5. Părinţii participă şi ei la şedinţele de grup din cadrul centrului; foto 6. O masă digitală se numără printre instrumentele preferate ale copiilor; foto 7-11. Din interiorul Centrului; foto 12. Cătălina Mocanu, şefa centrului; foto 13. Amalia Ivașcu, logopedie; foto 14. Camelia Bănică, asistent social; foto 15-18. Din interiorul Centrului:

Citit 14189 ori Ultima modificare Marți, 13 Noiembrie 2018 06:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.