Mai bine îngropat în bălării, decât în gunoaie, s-ar putea spune privind dincolo de gardul care împrejmuieşte Cavoul Roman, protejat din vara trecută sub un cort special. Un cort care, încă de anul trecut, are nevoie de un sistem de vidanjare pe care abia acum Primăria Galaţi încearcă să-l achiziţioneze. Vestea bună este că, pentru studiul de fezabilitate necesar punerii în valoare a sitului arheologic, Primăria tocmai a atribuit un contract.
„În anul 1974, profesorul universitar dr. Mihalache Brudiu, la vremea aceea arheolog la Muzeul de Istorie, scotea la iveală, în urma săpăturilor, ceea ce astăzi gălățenii cunosc sub numele de Cavou Roman și a militat pentru valorificarea arheologică și turistică a acestui obiectiv unic pentru istoria antică a acestor locuri. Din păcate, nu a mai trăit ca să poată vedea Cavoul Roman reabilitat și pus în circuitul turistic al unui oraș căruia i-a dăruit o viață de profesor și a cărui istorie a iubit-o și a prețuit-o până la cea din urmă suflare”, este mesajul impresionat, postat pe Facebook de consilierul local PNL Ion Cordoneanu, decanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, la aflarea veştii că specialistul gălăţean s-a stins din viaţă.
Profesorul Brudiu a realizat primele cercetări arheologice la Cavoul Roman, descoperit la sfârşitul anului 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor din cartierul Micro 21. O machetă a monumentului funerar, dar şi cele mai importante artefacte descoperite atunci - opritoare din os ale unui arc de tip reflex, mici catarame din argint folosite la harnaşament etc – se află acum la Muzeul de Istorie.
În vara anului trecut, cercetările arheologice preventive finanţate de Primăria Galaţi au scos la iveală nu numai ce-a mai rămas impresionantul monument funerar de tip hypogeu (construcţie îngropată), ci şi un mic tezaur format din foiţe de aur, decorate cu motive geometrice, şi 20 de almandine - pietre semipreţioase din categoria granatelor. Concluzia arheologilor a fost că pe strada Oţelarilor, între blocurile D14-D16, se află un sit unicat: cel mai cel mai timpuriu monument de acest fel, descoperit în lumea romană din zona aceasta, mormânt care a aparţinut, cel mai probabil, unui comandant militar din perioada de maximă dezvoltare a zonei Barboşiului. Şi au propus punerea în valoare a sitului arheologic pe care gălăţenii îl bombardează şi acum cu gunoaie.
Demersurile Primăriei
După o primă licitaţie anulată, Primăria Galaţi a reuşit să atribuie firmei Arhidesign GS contractul pentru servicii de proiectare, faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul “Punerea în valoare a sitului arheologic Cavoul Roman”. Intenţia autorităţilor este, pe lângă conservarea şi restaurarea monumentului istoric, amenajarea unui mic muzeu de sit, cu „desfiinţarea construcţiilor provizorii pentru punerea în operă a proiectului”, după cum se specifică în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea contractului este de 139.000 de lei fără TVA.
Sistem de vidanjare
Tot anul trecut, scriam în ziarul „Viaţa liberă” despre necesitatea realizării „unui dren cu un bazin de captare a apei pluviale”. Iată că abia acum Primăria a lansat o achiziţie publică pentru „Sistem de vidanjare pentru evacuarea apelor meteorice de la Cavoul Roman”, şi aşteaptă ofertele până pe 25 iunie. „Pentru protejarea monumentului este necesară amplasarea în exteriorul cortului care acoperă cavoul a unui bazin colector şi a unei pompe submersibile cu plutitor, care va prelua apele pluviale şi le va refula în reţeaua de canalizare a oraşului. Sunt necesare lucrări de amenajare a terenului din jurul cortului care să împiedice pătrunderea apelor meteorice în cort şi care să le dirijeze către bazinul colector”, se arată în referatul de necesitate al achiziţiei publice cu o valoare estimată de 23.000 de lei fără TVA.
