Numărul tot mai mic al nașterilor și mortalitatea crescută duc la o scădere accentuată a populației județului Galați. Nu doar că ne împuținăm pe zi ce trece, dar județul se confruntă și cu o populație îmbătrânită, fapt care determină o nevoie în creștere de servicii medicale și sociale. Femeile aleg să devină mame tot mai târziu pe parcursul vieții, în timp ce plecarea în număr mare a tinerilor în străinătate adâncește și mai mult actuala criză demografică.
Ultimele date publicate de Direcția de Statistică Galați nu sunt deloc încurajatoare. În iulie 2020, în județul nostru au fost înregistrați 414 născuți-vii, cu 15 mai mulți decât în luna precedent. Tot în luna iulie a acestui an, 635 de gălățeni au decedat, cu 15 mai mulți decât în iunie. Astfel, sporul natural dat de diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor a rămas în continuare negativ.
Puse în context, datele devin însă și mai relevante. Spre exemplu, o comparație dintre luna iulie a acestui an și luna corespunzătoare a anului trecut arată o scădere a numărului născuților-vii cu 69, în timp ce numărul deceselor a fost mai mare cu 62. Este o prăpastie ce se adâncește tot mai mult, cel puțin pe parcursul ultimului deceniu.
”Nevoie crescută de servicii medicale”
Situația demografică dificilă în care se găsește județul nostru este subliniată și de specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați. Într-un raport publicat de instituție, la începutul verii, se arată că ”populația vârstnică (a Galațiului – n.red.) este numeroasă, acest lucru fiind cauzat de o natalitate scăzută comparativ cu rata mortalității. Numărul și ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale și medico-sociale, care ar putea constitui un obiectiv important pentru această zonă”.
Situația întâlnită în Galați este valabilă, în mai mică sau în mai mare măsură, și în restul țării. Româncele aleg să devină mame la vârste din ce în ce mai mari. În ultimii 20 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică, vârsta medie la care femeile nasc primul copil a crescut la 28 de ani de la 23 de ani. Este un trend pe care îl regăsim și în alte state europene și care contribuie la declinul demografic al continentului. În Italia, vârsta medie la care femeile devin pentru prima oară mame este de 32 de ani, la fel și în Spania și Irlanda.
Natalitate scăzută, șomaj ridicat
Județul Galați se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale șomajului din țară. Astfel, în luna iunie a acestui an, Galațiul a avut o rată a șomajului de 5,66 la sută, fiind depășit doar de Teleorman, Mehedinți, Buzău și Dolj. În ultimii ani, județul nostru s-a confruntat constant cu un șomaj ridicat, ceea ce poate explica, măcar în parte, reticența tinerilor în a deveni părinți.
Cauzele care au dus la scăderea natalității
Specialiștii spun că fenomenul natalității scăzute are la bază mai multe explicații. ”Locuință, șomaj, venituri, toate acestea sunt motive de nesiguranță a zilei de mâine. Toate se vor accentua în recesiunea global care vine inevitabil pe fondul actual de criză”, a explicat profesorul de sociologie Dumitru Sandu, potrivit ”Mediafax”.
România, declin accentuat al populației
Țara noastră se numără printre statele UE cu cea mai mare scădere a populației, în 2019. Conform statisticilor Eurostat, cea mai mare creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7 la mia de locuitori), Luxemburg (19,7 la mia de locuitori), Cipru (13,7 la mia de locuitori), Irlanda (12,1 la mia de locuitori) şi Suedia (9,5 la mia de locuitori), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7 la mia de locuitori), Letonia (minus 6,4 la mia de locuitori), România (minus cinci la mia de locuitori), Croaţia (minus 4,4 la mia de locuitori) şi Italia (minus 1,9 la mia de locuitori), informează Agerpres.
Datele arată că, la 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8 la sută comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13 la sută.
Estul Europei, campion la rata mortalității
În UE, rata mortalității era, la începutul acestui an, de 9,3 la mia de rezidenți, arată Eurostat. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8 la mia de rezidenți), Luxemburg (6,9 la mia de rezidenți), Malta (7,3 la mia de rezidenți) şi Suedia (8,6 la mia de rezidenți), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5 la mia de rezidenți), Letonia (la mia de rezidenți), Lituania (la mia de rezidenți), România (la mia de rezidenți) şi Ungaria (13,3 la mia de rezidenți).
