Toate devizele de lucrări din cadrul Proiectului "Platformă Multimodală Galaţi" (PMG) vor fi reactualizate, după ce Ministerul Transporturilor şi conducerea Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi au ajuns la concluzia că proiectul suferă de o serioasă subfinanţare, generată de majorările de preţuri la manoperă şi materiale de construcţii din ultimii ani. Proiectul, structurat în trei etape (sub-proiecte) de implementare, ar fi trebuit să ajungă la o valoare totală de aproape 90 milioane de euro, însă în urma reactualizării de costuri ar putea să coste aproximativ 107 milioane de euro, cu aproape 19 la sută mai mult decât se estimase iniţial.
Proiectul Platformei Multimodale Galaţi (PMG) este derulat în parteneriat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi operatorul privat Port Bazinul Nou, din cadrul Grupului Metaltrade.
Decizia de revizuire a costurilor vine după ce, în urma licitaţiilor lansate de APDM Galaţi pentru lucrările de execuţie a cheului din cadrul proiectului "Platformă Multimodală Galaţi - Etapa I - Modernizarea infrastructurii portuare", în valoare estimată de 102,7 milioane de lei (fără TVA), cu finanţare prin CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei), nu s-a putut desemna nici un constructor.
Mai mult, pentru eliminarea unor riscuri legate de finanţare şi respectarea termenului de execuţie, se conturează drept tot mai certă renunţarea la finanţarea prin programul Connecting Europe Facility (CEF) obţinută pentru PMG - Etapa 1 şi depunerea aceluiaşi proiect, dar la costuri actualizate, pentru a fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.
Ce s-a întâmplat până acum
O primă licitaţie privind PMG - Etapa 1 a fost lansată în 2018, la o valoare estimată de 90,77 milioane de lei (fără TVA), dar nu s-a prezentat nicio firmă, socotelile fiind date peste cap de intrarea în vigoare a OUG 114/2019, celebra ordonanță promovată de Guvernul Dăncilă, care a scumpit manopera în construcţii prin creșterea salariului minim, precum şi de evoluţia cursului de schimb valutar.
În urma consultărilor cu constructorii, s-a făcut o primă reevaluare a costurilor, la valoarea de 102,7 milioane de lei (fără TVA), dar atunci nu s-au luat în calcul şi diferenţele care au apărut la costurile materialelor de construcţii.
"Din păcate, la acea vreme, costurile materialelor de construcţii din Devizul General erau la nivelul anului 2016, anul în care s-a obţinut grantul CEF de 21,7 milioane de euro, din cadrul acestei etape a proiectului. De ce s-a procedat aşa, e greu de spus… Poate că se miza, totuşi, pe o derulare rapidă a licitaţiei, astfel încât marja de profit, chiar dacă era destul de mică, să aducă, totuşi, un constructor", ne-a declarat actualul director general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.
În iulie 2019 s-a relansat licitaţia la noua valoare, de 102,7 milioane de lei, iar până la termenul limită nu a fost depusă decât o ofertă, cea a israelienilor de la Mer Terre Maritime Development Contracting Co.Ltd, firma fiind confirmată, în ianuarie 2020, drept câştigătoare a licitaţiei. Firma israeliană, invocând diverse motive, inclusiv efectele pandemiei de coronavirus, nu a mai ajuns să şi semneze contractul, iar licitaţia a fost din nou anulată.
Licitaţia a fost reluată pentru a treia oară în octombrie 2020, dar şi de această dată lucrurile s-au împotmolit. O ultimă încercare, a patra, s-a făcut în noiembrie 2020, mizându-se pe o eventuală evoluţie mai favorabilă la preţul materialelor de construcţii. Nici de această dată, până la termenul limită, din 22 decembrie, nu a fost depusă vreo ofertă.
Iţe încurcate şi în celelalte etape
Dincolo de ce s-a întâmplat pe PMG - Etapa 1, finanţat prin CEF, lucrurile sunt cu suspans şi pe celelalte două etape ale proiectului Terminalului Multimodal Galaţi:
PMG - Etapa 2 - privind realizarea racordului rutier şi feroviar, investiţii de 42,46 milioane de lei (fără TVA), ce ar trebui derulate de APDM Galaţi cu finanţare prin POIM 2014-2020, are la activ o licitaţie cu clauză suspensivă ratată în ianuarie 2020, tot din cauza valorii lucrării în raport cu costurile.
PMG - Etapa 3, ce vizează reorganizarea zonei de depozitare şi manipulare a mărfurilor, investiţii de 192,33 milioane de lei (fără TVA), îi revine Portului Bazinul Nou. Operatorul a obţinut finanţare prin POIM 2014 - 2020, dar dată fiind cota de cofinanţare substanţială - aproximativ 60 la sută din această componentă a proiectului - pentru a da şi el drumul la licitaţia de execuţie a lucrărilor, aşteaptă… semnarea contractului de lucrări pentru PMG- Etapa 1!
Planuri de rezervă
Pentru a debloca licitaţiile privind terminalul multimodal, din decembrie anul trecut s-a trecut la elaborarea unui plan de măsuri, ce a inclus printre altele şi o solicitare adresată proiectantului de reactualizare a devizului general, pentru toate cele trei etape ale proiectului.
"Din analizele preliminare ale proiectantului, pe care le-am şi primit pe 26 ianuarie, Etapa 1 este subfinanţată cu 30 la sută, a doua etapă este subfinanţată cu 42 la sută, iar pentru Etapa 3 subfinanţarea este de 11 sută. În medie, la nivelul întregului proiect subfinanţarea este undeva la 19 la sută", a arătat directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.
Dacă în cazul proiectelor pe PMG - Etapa 2 şi PMG - Etapa 3, o actualizare a preţurilor şi parcurgerea întregului ciclu de avizare corespunzător POIM 2014-2020 nu ar ridica probleme în privinţa respectării termenelor de execuţie, mai complicate sunt lucrurile pe PMG - Etapa 1, unde întârzierile deja acumulate au dus la limită termenul fixat în cadrul proiectului cu finanţare CEF.
O ultimă încercare de deblocare a proiectului în actuala formulă s-a făcut, pe 28 ianuarie a.c., în cadrul unei proceduri de achiziţie sub o formă simplificată, respectiv o încercare de atribuire a contractului prin depunere de oferte, dar cum era de aşteptat, nici aceasta n-a avut succes.
Noile variante de finanţare
Dincolo de valoarea actualizată a proiectelor, în mod particular, pentru proiectul PMG - Etapa 1 se pune problema respectării termenului de execuţie de 18 luni asumat în proiect, în condiţiile în care termenul acordat este de 31 decembrie 2021, cu o posibilitate de prelungire între 12 şi 15 luni.
"Am discutat această chestiune şi la nivelul Ministerului Transporturilor - Direcţia Generală Organism Intermediar Transporturi (DGOIT) şi cu Agenţia INEA a Comisiei Europene şi cu ceilalţi parteneri din proiect, iar concluzia a fost că, odată cu actualizarea costurilor, avem două variante principale: fie reactualizarea devizului general şi rămânerea în CEF, fie facem o reactualizare a devizului şi trecem proiectul în POIM. Concluzia finală ar fi că varianta cea mai bună, care ar da o şansă reală proiectului, ar fi actualizarea devizului şi trecerea în POIM. Motivul este că pe partea de CEF este o procedură mai lungă, pentru că ar trebui reluate toate discuţiile, nu doar la nivel de INEA, ci şi DG Move, DG Competition, de exemplu. Dar, dincolo de asta, chiar dacă s-ar aproba această reactualizare a finanţării, există riscul neîncadrării în termenul stabilit prin proiect - dacă ar apărea o sincopă în procesul de licitaţie sau executarea lucrărilor - , ceea ce ar însemna să dăm toţi banii înapoi! Pe POIM, unde în prezent sunt disponibili 300 milioane de euro, avantajul ar fi că deja DGOIT cunoaşte acest proiect, fondurile ar fi asigurate fără probleme - practic se schimbă doar linia de finanţare, termenul de execuţie se păstrează de 18 luni, însă, în cazul în care am depăşi anul 2023, finanţarea pe POIM se păstrează", ne-a explicat directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.
Acesta admite că o astfel de soluţie poate fi considerată mai neobişnuită, însă este una care "dă o nouă viaţă proiectului". "Poate că, la prima vedere, reputaţional pentru companie, pare a nu fi cea mai bună măsură, dar pentru binele proiectului credem că este cea mai potrivită decizie care se putea lua", a arătat directorul APDM Galaţi.
Acesta a precizat că renunţarea la finanţarea CEF (cererea oficială urmează să fie înaintată, cel mai probabil, săptămâna aceasta) şi solicitarea finanţării pe POIM nu înseamnă că suma 21,7 milioane de euro, a grantului iniţial, este pierdută. Suma va fi realocată, tot României, pe un alt proiect eligibil în această formă de finanţare. De altfel, în 2016, când a fost acordat acest grant, România a prezentat 17 proiecte, din care doar 11 au primit finanţare, în limita fondurilor disponibile la acel apel de proiecte (519 milioane de euro - n.r.).
Noul calendar de implementare
Potrivit conducerii APDM Galaţi, noul contract de finanţare pe POIM pentru PMG - Etapa 1 ar putea fi semnat cu DGOIT din cadrul Ministerului Transporturilor în perioada mai - iunie. Însă, odată stabilit noul deviz general, cu analiza cost-beneficiu şi aprobarea noilor indicatori tehnico-economici aprobaţi la nivel de minister, s-ar putea şi lansa încă din iulie, august şi o nouă licitaţie, cu clauză suspensivă, până la semnarea efectivă a finanţării. Termenul de execuţie, după cum am arătat, ar urma să rămână tot de 18 luni. De această dată, însă, ar exista mai multă siguranţă că şi constructorii vor fi interesaţi să depună oferte pentru adjudecarea lucrărilor.
Parametrii generali, neschimbaţi
Parametrii generali ai lucrărilor cuprinşi în PMG - Etapa 1 au rămas neschimbaţi în toate cele patru licitaţii desfăşurate până în prezent în formula proiectului CEF. "Lucrările care fac obiectul contractului sunt lucrări hidrotehnice portuare, respectiv: lucrări de dragare în bazinul situat in zona "Port Bazinul Nou" pentru a permite intrarea în siguranţă a navelor; modernizarea cheului existent pentru a efectua operaţiunile de încărcare directă şi operaţiunile de descărcare cu unităţile de încărcare intermodale (ILUs) între nave şi cheu; umplerea parţială a bazinului portuar pentru a crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi pentru operaţiunile de manipulare viitoare; nivelarea profilului elevaţiei platformei", se preciza în documentaţia prezentată pe SEAP/SICAP în cadrul licitaţiilor susţinute de APDM Galaţi. Teoretic, aceiaşi parametri tehnici ar urma să fie valabili şi în cadrul variantei ce va fi depusă spre finanţare pe POIM.
Atragerea fluxurilor de mărfuri containerizate
Platforma multimodală din Portul Galaţi ar urma să fie o bază logistică în care vor fi îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere, cu ajutorul cărora să fie atrase la Galaţi noi fluxuri de mărfuri, în special trafic containerizat. Proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin - Dunăre/Alpi”, structurat în trei etape de realizare, a fost inclus în lista proiectelor prioritare generată de Masterplanul pentru Transporturi. Conform proiectului, obiectivul final este acela de a realiza un terminal de mărfuri containerizate cu o capacitate de 150.000 TEU/an. Portul Galaţi este cuprins inclusiv în Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T), ceea ce-i dă mai multă relevanţă în potenţialele lanţuri logistice internaţionale. Mai mult, proiectul terminalului multimodal ar face din Galaţi primul port local care ar putea opera containere.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
