Astăzi avem ocazia să-l cunoaştem mai bine pe un gălăţean plecat din ţară, în urmărirea visului şi a destinului său, încă din vremurile comuniste. Marian Sava s-a născut la Galaţi, a fost întâi marinar şi, deşi sculpta de la patru ani, abia la 40 a reuşit să-şi urmeze vocaţia în Belgia. Artist de talie internaţională, cu premii importante în palmares, a rămas necunoscut românilor şi gălăţenilor până în 2018, când a expus pentru prima oară în ţară şi în urbea natală.
Pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român (ICR) din Belgia, dar şi pe cea a Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, va fi astăzi difuzat un film documentar despre sculptorul Marian Sava. În cadrul unui amplu proiect intitulat "Prezențe culturale românești în Benelux", lansat recent de echipa ICR Bruxelles, va fi prezentat publicului din Belgia, Olanda și Luxemburg, în premieră, un film cu totul special dedicat sculptorului "ce face piatra să cânte", așa cum mai este numit Marian Sava în Belgia. Atât prin formatul scenariului său, cât și prin imaginile ce ilustrează parcursul artistic al sculptorului român, dar mai ales prin mărturiile unor cunoscuți critici de artă din Belgia, Franța, Luxemburg și România, filmul constituie o premieră, fiind, dincolo de valoarea sa documentară sau estetică, o excelentă ocazie de a cunoaște operele creatorilor români din afara granițelor țării.
Marian Sava s-a născut în 1950 la Galaţi şi, deşi şi-ar fi dorit să urmeze artele frumoase, a fost nevoit să devină marinar, pentru că acestea erau perspectivele pe care le oferea oraşul dunărean în perioada comunistă. Ştiind că nu avea şanse să devin sculptor într-o Românie în care nu se punea preţ pe frumos, iar cenzura era la ea acasă, a reuşit să plece în Belgia în 1985. Avea 35 de ani. La 40 de ani, începea cursurile la Academia Regală de Arte Frumoase de la Bruxelles şi lucra ca recepţioner la un hotel, ca să îşi poată câştiga pâinea.
"Am început sculptura în primul rând de mic copil, la o vârstă fragedă. Foarte fragedă. La vreo patru ani. Şi ani şi ani de zile am urmat drumul ăsta, pentru unii de neînţeles", afirmă Marian Sava. După ce a absolvit Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles, a devenit un artist apreciat şi preţuit nu numai în ţara adoptivă, ci şi peste graniţele ei. În 2014, a fost desemnat Cavaler al Academiei Internaționale Greci-Marino din Italia, iar din 2016 este membru al Cercului Artistic și Literar Royal Gaulois din Bruxelles, Belgia.
Pe cartea sa de vizită figurează mai multe premii internaţionale, dintre care amintim doar o parte: Diploma de Excelenţă a Bienalei de Artă Contemporană, Londra, Marea Britanie - 2010, Premiul Preşedintelui Salonului Primăverii din Lyon, Franţa - 1998, Primul Premiu al Salonului de la Cannes, Franţa - 1999, finalist al competiţiei Rooted din Luxemburg - 2009.
Are opere achiziţionate de: Primăria oraşului Willlebroek, Belgia, Musée de Comté de Jette, Bruxelles, BBC, Parcul ştiinţific A. Einstein, Universitatea de Louvain la Neuve, Belgia, Drouot Online Paris, Hotel de Ventes de Lausanne, Elveţia, Waldorf Astoria, Beverly Hills, California, SUA şi alte lucrări în colecţii private din Belgia, Franţa, Olanda, Germania, Elveţia, România, Grecia, Turcia, SUA.
Deşi este plecat de atâţia ani, în sculpturile sale se regăsesc teme care arată că niciodată nu s-a lepădat sufleteşte de România. Este autorul singurei statui a gimnastei Nadia Comăneci, valurile Dunării reprezintă un motiv care apare adesea în operele sale, la fel şi naiul. Numeroasele sale lucrări realizate în marmură albă şi neagră ce au putut fi vizionate și în cadrul expoziției de la Galați sunt prezentate în acest film de către Jan de Maere, critic de artă și profesor de Istoria artei la Vrije Universiteit Brussel, autor al scenariului filmului.
În peliculă apare şi un alt gălăţean, dr. Dan Basarab Nanu, managerul Muzeului de Artă Vizuală din Galați, care spune: "Marmura este ca valul Dunării pentru el, ea cântă. Este fabulos. Artistul se autodefinește ca fiind omul vibrațiilor. Marian Sava, prin marmură, face acest material să cânte. Eu cred că Marian Sava nu a plecat, de fapt, niciodată din România, pentru că el nu putea să creeze aceste opere, dacă nu își păstra rădăcinile românești, profund asumate. Nu putea să se gândească la Dunăre, dacă nu conștientiza faptul că el aparține spațiului dunărean. Nu putea să se gândească la nai, dacă nu și-ar fi adus aminte de rădăcinile spirituale ale românilor."
"Îndrăznesc să cred că acest film realizat de echipa ICR Bruxelles, dedicat sculptorului român Marian Sava, va rămâne în mintea și în sufletul tuturor celor ce îl vor vedea", spune Liliana Țuroiu, directorul reprezentanței ICR Bruxelles.
În galerie, foto 3 - Marian Sava, alături de Nadia Comăneci şi lucrarea dedicată acesteia
