INTERVIU. Inspector şcolar general pe vreme de pandemie şi de război

INTERVIU. Inspector şcolar general pe vreme de pandemie şi de război
Evaluaţi acest articol
(23 voturi)

Inspectoarea Gina Brînzan are doar un an de când a fost numită la cârma învăţământului gălăţean (mai exact pe 22 februarie 2021), un an plin de tot felul de crize, care şi-au pus amprenta şi asupra şcolilor, începând cu pandemia şi continuând cu războiul din Ucraina. Pe lângă activităţile obişnuite, instituţia s-a confruntat cu urgenţe şi schimbări de situaţii de la o oră la alta, pe care a trebuit să le gestioneze.

- Cum aţi reuşit să vă organizaţi pentru a-i primi pe refugiaţii din Ucraina? 

- Avem deja şapte solicitări din partea părinţilor unor copii ucraineni ca aceştia să fie înscrişi ca audienţi la cursurile unor unităţi de învăţământ din Galaţi. Pe 11 martie a fost publicat ordinul, am făcut o comisie care se ocupă de aceste solicitări şi deja avem şapte cereri pentru grădiniţă, clase primare şi gimnaziu. Copiii respectivi vor fi înscrişi la cele mai apropiate unităţi de învăţământ, în funcţie de locul unde stau acum. Vor participa la cursuri, dar nu vor fi înscrişi în catalog. Vom organiza şi cursuri de limba română.

De asemenea, sunt două centre deschise pentru activităţi extraşcolare, unul este la Şcoala Nr. 16, iar cel de-al doilea la Palatul Copiilor.

Avem peste 400 de locuri destinate refugiaţilor în internatele din şase instituţii de învăţământ şi în sala de sport a Colegiului "Cuza". Sunt pregătite şi alte locuri în sălile de sport de la Liceul "Mircea Eliade" şi de la Şcoala "Mihai Viteazul". La Colegiul "Aurel Vlaicu" avem un centru unde colectăm donaţiile. Se lucrează în aceste instituţii 24de ore din 24 . Atât cadre didactice şi elevi, dar şi voluntari şi ONG-uri.

- Sunteţi inspectoarea generală care, pe lângă atribuţiile specifice funcţiei, aţi fost nevoită să gestionaţi această perioadă de criză adusă de pandemie. Cum a fost?

- Zic eu că am gestionat situaţia destul de bine. Nu a fost uşor. A fost o permanentă alertă. Situaţia se schimba, uneori, de la o oră la alta. În ultimul timp, e drept, numărul infectărilor a scăzut. Dar au fost perioade în care eram copleşiţi de numărul mare de adrese venite din şcoli, pe care trebuia să le monitorizăm. Să anunţăm ministerul şi DSP-ul. A fost foarte multă corespondenţă de gestionat. Am fost cei care am intermediat informaţia către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care trebuia să ia hotărârea de suspendare a cursurilor, acolo unde era cazul. Deja am un an de la instalarea în funcţie, în care a fost tot timpul pandemie. Am avut de gestionat testele de salivă şi campania de vaccinare. În permanenţă, pe lângă activităţile curente, au fost şi cele legate de gestionarea pandemiei, care au dublat volumul de muncă.

- Cum s-a schimbat şcoala în pandemie?

- E clar că şcolile, împreună cu autorităţile au fost nevoite să facă dotările necesare pentru derularea cursurilor online, fie prin finanţări locale, fie prin proiecte la nivel naţional. Comunităţile s-au mobilizat şi au donat tablete şi laptopuri. Acum nu mai e niciun secret pentru nimeni Google Classroom şi Meet, pe care nu le foloseam în urmă cu doi ani. Aceasta a fost partea bună a lucrurilor. Partea mai puţin bună a fost izolarea forţată a elevilor, care au suferit la capitolul socializare. Din discuţiile cu colegii, am constatat că pe acest fond a crescut nevoia de consiliere psihologică, nu numai în rândul copiilor, ci şi în rândul cadrelor didactice şi al părinţilor.

- Ce v-aţi propus anul acesta în proiectul Planului de şcolarizare pentru clasele a IX-a?

- Pentru anul şcolar 2022-2023, la clasele a IX-a ne-am propus un număr de 157 de clase, dintre care 138 cu frecvenţă zi, 12 cu frecvenţă seral şi şapte cu frecvenţă redusă. La învăţământul profesional cu durata de trei ani, ne-am propus 41 de clase, două clase de şcolarizare prin stagii de pregătire practică. La clasa a XI-a seral, ne-am propus zece clase. Mai avem şi pentru învăţământ special cinci clase de învăţământ profesional. Am propus un număr mai mare de clase deoarece anul acesta vor termina gimnaziul mai mulţi elevi, comparativ cu generaţia de anul trecut. E vorba de 4.420, faţă de 3.790, câţi au fost în 2021. Anul trecut am avut doar 129 de clase, acum ne-am propus cu 28 mai multe, sperăm să fie şi aprobate.

- Ce v-aţi propus nou în materie de specializări?

- La Vocaţional, la Arte, am mărit numărul de locuri: avem o clasă de Arhitectură, anul acesta n-am avut. Avem o clasă de Coregrafie, combinată cu Arta actorului, o clasă de Artă plastică şi o clasă de Muzică. Adică din două clase câte sunt acum, am făcut patru pentru anul viitor. În rest, sunt specializările deja cunoscute. Avem pentru al doilea an Educatori-puericultori la "C. Negri". Şi mai avem, la învăţământ dual, 2,5 clase pe profil Mecanic şi una pe profil Electric. Deci de la o singură clasă de învăţământ dual, cât am avut anul trecut, acum avem 3,5. E benefic, pentru că acest învăţământ dual se defăşoară sub patronajul unui agent economic, care asigură practica, dar şi o serie de stimulente materiale pentru elevi, burse, echipament, transport. Dacă anul trecut aveam asemenea clase doar la "Anghel Saligny", acum avem şi la "Radu Negru", la Liceul Tehnologic "Costache Conachi" de la Pechea, la Liceul din Cudalbi şi la Liceul Tehnologic "Paul Dimo".

- Spuneaţi că aveţi ca noutate şi două clase de pregătire prin stagii de practică.

- E vorba de două clase înfiinţate în parteneriat cu agenţi economici, în care predomină pregătirea practică şi nu există limită de vârstă. Cele două clase vor funcţiona la Tecuci, la Liceul Tehnologic "Ovid Caledoniu".

- Cum se derulează concursul de directori?

- S-a dat deja proba scrisă, iar candidaţii îşi vor exprima opţiunile pentru posturile pe care vor să le ocupe. Acum pot face maximum trei opţiuni, spre deosebire de sesiunea de anul trecut, când numărul opţiunilor a fost nelimitat. S-a limitat numărul opţiunilor, deoarece în ţară au fost candidaţi care au optat şi pentru 40 de posturi, ceea ce nu e în regulă. La noi, la Galaţi, oamenii au fost mai rezonabili. Maximul de opţiuni exprimate a fost de şapte posturi.

- S-au publicat posturile libere pentru Titularizare. Câte sunt anul acesta?

- Avem libere 1.832 de posturi, dintre care 983 în urban şi 849 în rural. Dintre acestea, doar 129 sunt pentru angajare pe o perioadă nedeterminată, adică postul respectiv are o viabilitate mai mare de patru ani. Dintre posturile titularizabile, 94 sunt în urban, iar 35 în rural. Cele mai multe pe perioadă nedeterminată sunt pentru educatoare - 37. Mai puţine decât anul trecut, dar destule. Sunt 22 de posturi libere pentru educatoare în urban şi 15 în rural. Mai avem posturi la învăţători, unde avem 31 de catedre libere, 17 în urban şi 14 în rural. Mai avem la muzică instrumentală opt, dar au regim special. Patru la fizică în urban şi nouă la instruire practică. Restul disciplinelor au câte unul-două sau deloc.

Citit 9556 ori Ultima modificare Vineri, 18 Martie 2022 00:12

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.