Redacția „Viața liberă” a realizat o ediție specială a podcastului video „SPOT ON la «Viaţa liberă» - Galațiul sub reflector”, avându-l ca invitat pe rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați (UDJG), prof. univ. dr. ing. habil. Marian Barbu.
Într-un dialog deschis moderat de jurnaliștii Tatiana Dumitru și Eduard Petrea, conducerea celei mai mari instituții de învățământ superior din regiune a analizat principalele direcții de dezvoltare ale instituției: de la prețurile și condițiile de la cantină și cămine, până la însănătoșirea climatului academic interior, extinderea transfrontalieră și investițiile masive de 25 de milioane de euro în infrastructură.
Redresarea instituțională și schimbarea de atmosferă
- Care au fost primele urgențe pe care le-ați abordat din prima zi și ce modificări în bine se văd deja în dinamica instituției?
- Cred că schimbarea principală a fost cea a atmosferei din universitate. Ne-am dorit să nu mai avem o atmosferă toxică, în care oamenii să fie monitorizați.
În același timp, am preluat universitatea într-un moment dificil. Am avut foarte multe competiții de proiecte pentru care nu eram pregătiți să aplicăm și a trebuit să reglăm toate aceste lucruri din mers. Nu a fost ușor. Au fost necesare și măsuri nepopulare, dar absolut obligatorii. În ultimul an s-a văzut că aceste decizii luate la timp au dus la însănătoșirea universității. Astăzi suntem pe un trend pozitiv, crescător, iar fiecare coleg începe să simtă acest lucru.
De la Cahul și Chișinău, la Comrat și Ucraina
- În ultima perioadă observăm o dinamică spectaculoasă în parteneriatul cu universitățile din Republica Moldova. Câte locuri le-au fost alocate anul acesta românilor de pretutindeni și ce înseamnă această extindere pentru UDJG?
- În acest an avem aproximativ 500 de locuri la licență și 500 de locuri la masterat alocate românilor de pretutindeni.
Proiectul Republica Moldova este vital pentru Galați. Este un demers început acum mai bine de 25 de ani, mai întâi la Cahul, extins ulterior la Chișinău. Ținând cont de trendul demografic din Republica Moldova, ne-am propus să ne extindem și către zona Comrat.
Acolo derulăm, de doi ani, un program pregătitor de limba română. Avem personalități din Comrat și din întreaga regiune a Găgăuziei care parcurg acest curs — de la viceprimari și judecători, până la prorectori ai universității locale — deoarece au simțit direct dificultatea de a se descurca fără limba română.
- Care este strategia pe termen lung privind polul de învățământ transfrontalier?
- Ne dezvoltăm pe trei componente principale. Prima este cea educațională: suntem principala universitate din România care derulează cursuri direct în Republica Moldova (spre deosebire de restul de 90% dintre universități, care doar aduc studenți basarabeni în România). Această prezență la fața locului coincide cu strategia Ministerului Educației de la Chișinău, care își dorește foarte mult să păstreze tinerii acasă.
A doua componentă este cea a proiectelor de cercetare comune și a granturilor transfrontaliere pe fonduri europene. Anul trecut am aplicat la noi competiții și ne pregătim intens pentru viitoarele apeluri de proiecte.
A treia componentă se derulează cu sprijinul statului român, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) și Ambasada României la Chișinău.
De asemenea, ne dorim foarte mult să ne extindem și în Ucraina, unde există o comunitate importantă de etnici români. Condițiile actuale sunt dificile, însă am primit vizita rectorilor din Ismail și Nikolaev și suntem în contact direct cu cei de la Odesa. În luna octombrie, o echipă de la Galați va face o vizită în Ucraina. Fiind o universitate de graniță, este o prioritate pentru noi ca, în momentul în care va fi pace, UDJG să fie prima care pune piciorul acolo.
Campus cosmopolit, studenți străini și extinderea la Medicină
- Câți studenți străini studiază în prezent la universitate, din ce țări provin și în ce limbă își desfășoară activitatea?
- Avem câteva sute de studenți internaționali și ne dorim să accelerăm acest proces, inclusiv prin componenta Erasmus, unde în ultimii doi ani am mărit bugetul cu peste o treime. Avem studenți din toate colțurile lumii — din SUA și Australia, până în Europa de Vest și Orientul Mijlociu. Ei studiază preponderent în limba engleză, dar există și o categorie care urmează mai întâi anul pregătitor de limba română.
Oferta educațională și politica de taxe
- S-a deschis de curând programul de Psihologie. Cât de mare a fost interesul candidaților?
- Autorizarea provizorie a apărut în Hotărârea de Guvern abia în luna august, ceea ce ne-a obligat să organizăm admiterea exclusiv în sesiunea din toamnă, când majoritatea absolvenților își aleseseră deja facultatea. Cu toate acestea, pe cele 90 de locuri scoase la concurs am avut aproximativ 400 de candidați. Să ai peste 4 candidați pe loc în sesiunea din septembrie confirmă că a fost un succes uriaș.
- În contextul valului de scumpiri, au crescut taxele de școlarizare în acest an universitar?
- Nu, taxele de școlarizare au rămas la nivelul anilor trecuți. Ne-am analizat atent opțiunile. Chiar dacă inflația afectează direct universitatea, trebuie să ținem cont de mediul economic din Galați. Am ales să fim alături de comunitate și să nu mărim taxele de studiu sau pe cele de admitere.
Parteneriatul cu mediul de afaceri și integrarea pe piața muncii
- Cum adaptați programa universitară la cerințele angajatorilor și ce faceți pentru ca absolvenții să își găsească rapid un loc de muncă?
- Încă de pe vremea când eram decan la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică, am considerat esențial parteneriatul cu mediul socio-economic. Nu poți construi programe de studiu „în orb”. „Târgul de joburi și internshipuri” pe care l-am inițiat la nivel de facultate a devenit o tradiție pentru întreaga universitate, iar anul acesta îl organizăm în premieră într-un parteneriat cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați.
Fiecare facultate are obligația de a organiza întâlniri periodice cu angajatorii și administrația publică pentru a analiza planurile de învățământ și pentru a ajusta materiile în funcție de cerințele din piață.
Cămine, cantine și protejarea bugetului studențesc
- Au fost locuri suficiente în căminele de la Galați?
- Da, avem locuri suficiente pentru toți solicitanții. Anul trecut, Compania Națională de Investiții ne-a predat un cămin nou, Căminul J. În plus, am aplicat pe Fonduri Europene, prin Programul Operațional Regional, pentru consolidarea și modernizarea Căminului B, un proiect de aproape 6 milioane de euro prin care clădirea scoasă din uz va intra într-un amplu proces de transformare, inclusiv la nivel de mobilier și utilități.
La acest moment nu există niciun student care să fi rămas fără loc de cazare.
- Cum stau lucrurile la cantina universității? Cât îl costă pe un student o masă de prânz?
- Mâncarea este gustoasă, variată și servită în condiții corespunzătoare. Un meniu tipic costă în jur de 10-12 lei, dar în funcție de opțiuni, un student poate mânca și cu 7 lei, sau poate ajunge la 20 de lei dacă dorește un meniu complex cu desert. Cantina se va redeschide pe 5 octombrie, iar prețurile sunt incomparabil mai mici decât în oraș.
Investiții de 25 de milioane de euro și revenirea la statutul de universitate regională
- Pe lângă activitatea didactică, ce proiecte de dezvoltare pe fonduri europene aveți în derulare?
- Suntem într-o fază plină de șantiere și proiectare. Derulăm achiziții pentru proiectare și execuție la două clădiri reprezentative: o hală din Campusul Științei, care va fi demolată pentru a construi un corp nou P+2, și clădirea Corpului W, de lângă Catedrală și Poliție. Aceasta din urmă este monument istoric aflat într-o stare avansată de degradare. Fiecare dintre aceste două proiecte se ridică la 5-6 milioane de euro.
La acestea se adaugă proiectul de 6 milioane de euro pentru Căminul B și consolidarea clădirii Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor. În total, vorbim despre proiecte de infrastructură de peste 25 de milioane de euro, la care se va adăuga un nou proiect pe care îl pregătim pentru competiția de transfer tehnologic.
Un alt succes major pe fonduri europene este integrarea noilor noastre structuri în Alianța Universitară Europeană RUN-EU (Regional University Network). UDJG nu făcea parte din nicio alianță europeană, însă din octombrie anul trecut am devenit membri cu drepturi depline în această rețea finanțată de Comisia Europeană.
Redobândirea statutului de universitate regională este o prioritate pentru mine. În trecut, UDJG s-a retras din județe precum Vrancea, Tulcea sau Buzău. Am făcut deja primul pas înapoi: la Buzău construim, în parteneriat cu Primăria, un campus pentru învățământ dual. Ne dorim să revenim puternic în Vrancea și Tulcea, iar la Brăila, unde avem o facultate tradițională, pregătim noi planuri de extindere.
Obiectivul major de mandat
- Dacă ar fi să alegeți un singur proiect început în mandat pe care doriți neapărat să îl finalizați, care ar fi acela?
- Proiectul de internaționalizare, în toate componentele sale: tot ce înseamnă Republica Moldova, Ucraina și integrarea în Alianța Universitară Europeană RUN-EU. Această alianță reprezintă o șansă extraordinară pentru noi. Deja s-au lansat primele apeluri de mobilități scurte pentru studenți și am câștigat primul proiect Erasmus în cadrul alianței. Dacă ne integrăm bine, UDJG are un viitor excelent la nivel european.
Internaționalizarea înseamnă și creșterea numărului de studenți străini la Galați. Fără această componentă, universitatea nu va reuși să se mențină în fața declinului demografic. Trebuie să atragem tineri din afară, iar dacă proiectele de infrastructură regională — drumurile expres și viitorul aeroport — se vor concretiza, întreg ambientul din Galați se va schimba radical în bine.
Interviul integral poate fi urmărit în podcastul video „Spot On”.
