* „Un tratat economic mai amplu este calea pentru stimularea şi garantarea investiţiilor”, declară în exclusivitate pentru „Viaţa liberă” Excelenţa Sa, Doamna Ambasador Thenjiwe Ethel Mtintso
Aflată într-o vizită oficială la Galaţi, Ambasadorul Republicii Africa de Sud - Excelenţa Sa, Doamna Thenjiwe Ethel Mtintso, ne-a făcut onoarea de a include în programul domniei sale şi o întâlnire cu jurnaliştii „Vieţii libere”, ocazie cu care am putut face un schimb de idei vizavi de modul în care s-ar putea stimula relaţiile bilaterale. Desigur, nu am putut rata ocazia de a-i solicita Doamnei Ambasador acordarea unui interviu, iar răspunsurile primite ne-au întărit convingerea că legăturile dintre Galaţi şi Africa de Sud sunt/pot fi chiar mai strânse decât suntem tentaţi să credem la prima vedere:
- Geografic vorbind, România şi Africa de Sud sunt departe una de alta. Dar, dincolo de asta, care ar fi lucrurile care ne apropie sau care ne despart?
- Din fericire, în era internetului, relaţiile sunt mult mai dinamice, compensând astfel distanţele geografice. Există însă multe paralele, atât la nivel social - dat fiind faptul că şi românii şi sud-africanii au trecut prin sisteme opresive, cât şi la nivel uman, românii şi sud-africanii având acel gen de ospitalitate şi modestie care nu se întâlneşte peste tot în lume. Dar, pe lângă distanţe, o provocare majoră avem, de exemplu, în plan economic, în sensul că oamenii de afaceri din cele două ţări nu sunt foarte conştienţi de potenţialul de colaborare pe care îl au unii cu ceilalţi. Oamenii de afaceri români se raportează la Europa, SUA, China; oamenii de afaceri sud-africani fac la fel şi se raportează la Africa, Europa, dar mai puţin la Estul Europei. Avem această provocare, dar şi oportunitate totodată. Iar acesta este şi unul dintre rolurile noastre, de a deschide inclusiv calea acestor explorări de noi pieţe, noi colaborări.
- Relaţiile diplomatice dintre România şi Africa de Sud s-au relansat din 2008. Care a fost cea mai importantă realizare comună până în prezent?
- Cea mai mare realizare a fost stabilirea relaţiilor la nivel de ambasador şi împărtăşirea unei experienţei comune în plan diplomatic. Dar sunt şi unele lucruri care nu sunt cuantificabile, cum ar fi căldura cu care am fost primiţi la Galaţi sau în alte locuri din ţară, dorinţa de dialog şi energia generaţiei tinere; sunt lucruri care ne apropie şi sunt importante în legătura dintre noi. Ne dorim să sprijinim această tendinţă de apropiere şi prin înfrăţirea administrativă a unor oraşe din cele două ţări. Iar aici încercăm să transmitem informaţii, să punem în legătură eventualii parteneri, astfel încât să nu avem doar simpla semnare a unui acord, ci şi un program comun de acţiune şi colaborare; să multiplicăm în mod concret - în educaţie, schimburi culturale, economie - beneficiile pe care le presupune înfrăţirea a două oraşe. Sperăm să avem un astfel de acord şi între Galaţi şi un oraş din Africa de Sud - de exemplu cu Cape Town sau un oraş din provincia Eastern Cape, în domeniul naval, industriei alimentare, educaţiei universitare etc.
- Grupurile de investiţii sud-africane sunt deja cu un pas înainte…
- Într-adevăr, graţie unor oameni de afaceri s-au pus bazele unor relaţii economice cu care putem să ne mândrim. Mă gândesc aici la NEPI, care a pornit cu afaceri de zece milioane de euro şi a ajuns la afaceri de 2 miliarde, cu investiţii în toată România. Inclusiv la Galaţi NEPI a investit într-un mall, iar acum doresc să-l extindă şi cu un cinema, care înţeleg că este foarte dorit aici. Dar mai sunt şi alte exemple, precum Naspers, în domeniul comerţului on-line şi Rombat. Este şi South African Breweries (SAB) Miller, cu berea „Ursus”. Şi nu cred că multă lume ştie că „Ursus” e o bere… „sud-africană”!
- Ce aşteptări au astfel de investitori, precum NEPI, din partea autorităţilor române pentru a-şi dezvolta afacerile?
- NEPI, dar şi alţi oameni de afaceri, împărtăşesc ideea că, dacă Africa de Sud şi România ar avea un tratat comercial şi economic mai amplu, atunci acest lucru ar facilita mult relaţiile de afaceri dintre cele două ţări, în termenii unui cadru de siguranţă şi garantare a investiţiilor. Consulul general român din Cape Town a făcut, de altfel, şi un demers pe lângă Ambasada Africii de Sud la Bucureşti, să existe o ramură comercială, care să se ocupe în mod specific şi direct de chestiunile de natură economică. Din păcate, echipa noastră este încă foarte mică, dar facem eforturi susţinute pentru a acoperi şi aceste domenii.
- Există, totuşi, perspectiva de a avea acest tratat comercial în viitorul apropiat?
- Da, pentru că Departamentul de Comerţ şi Industrie (DTI) al Guvernului sud-african a explorat şi a investigat deja cam care ar fi forma optimă a unui astfel de tratat comercial. De asemenea, există din 2014 şi ROSABA – (Romanian - South African Business Association) care ne sprijină nu numai în a explora forma pe care ar putea să o ia acest tratat comercial, dar şi în a identifica domenii concrete de investiţii în cele două ţări. Sperăm, astfel, să definitivăm şi acest tratat şi să depăşim acel stereotip al zonelor de interes de business de care pomeneam şi să încurajăm iniţierea unor noi relaţii de afaceri.
- Pe lângă acest tratat comercial, ce s-ar putea face pentru a atrage în relaţiile bilaterale şi IMM-urile, nu doar marile companii multinaţionale?
- Sunt zone cărora deja le dăm atenţie. Din păcate, Africa de Sud, până prin 2010, nu a privit problema IMM-urilor cu mult interes, fiind focalizată mai mult pe marile corporaţii, cu investiţii majore. Este foarte relevant că atelierele meşteşugăreşti, de exemplu, aparţineau populaţiei de culoare… Dar 2013 e anul-bornă, în care s-a iniţiat un Minister al IMM-urilor şi o direcţie de resort pentru dezvoltarea politicilor în acest domeniu. Şi vrem să încurajăm IMM-urilor să vină în România, pentru că există potenţial de a face aici afaceri şi de a acumula experienţă, cum ar fi în domeniul agricol sau prelucrarea alimentelor.
- Din discuţiile cu CCIA Galaţi şi autorităţile locale s-au identificat şi alte domenii posibile de cooperare?
- În mod particular, în cazul Galaţiului, suntem încă în faza de poziţionare. Dar un punct de pornire a fost pavat deja şi ne dorim organizarea unor misiuni economice în care oamenii de afaceri din mediul local să se cunoască între ei şi să vadă care ar fi sectoarele cele mai potrivite pentru realizarea unor investiţii sau parteneriate. În ţară, avem deja câţiva paşi făcuţi, precum la Suceava, în industrial de mic mobilier şi IT sau la Ploieşti, pe domeniul viticol. De ce nu, şi la Galaţi?
- Am putea, de exemplu, vedea o axă comercială între Galaţi şi porturi din Africa de Sud (Durban, Cape Town)? Ar putea fi o astfel de colaborare viabilă?
- Da. În fapt, trebuie să vă spun că există deja un demers foarte avansat la nivelul Constanţei, în ceea ce priveşte o rută comercială cu Durban. Analizăm posibilitatea de a folosi Dunărea ca legătură între ocean, mare şi ţările europene şi a şi fost lansată o invitaţie autorităţilor portuare din Constanţa pentru a face o vizită în Africa de Sud, pentru a discuta mai în detaliu pe acest subiect. Dar vizita la Galaţi, discuţiile cu dumneavoastră, vin şi lămuresc că o delegaţie la Durban ar trebui să cuprindă şi reprezentanţi ai portului Galaţi, pentru că o colaborare, împreună, Constanţa – Galaţi poate valorifica şi mai mult legătura cu Dunărea. Şi, într-adevăr, de la Galaţi ar deveni accesibile şi alte ţări din spaţiul european. Sunt variante interesante care merită analizate, să vedem cum putem face acest lucru împreună şi cum putem valorifica această oportunitate a legăturii pe Dunăre.
- Cu câţiva ani în urmă a fost construită la Galaţi, în Şantierul Naval Damen, o navă pentru paza de coastă sud-africană. Este posibil ca şantierul gălăţean să mai beneficieze pe viitor şi de alte comenzi din partea guvernului sud-african?
- Da, de ce nu? Pentru că avem un program de dezvoltare care se referă la toată gama de activităţi, iar sectorul maritim este unul dintre ele. Perspectiva noastră a fost limitată mai degrabă la Constanţa, dar acum descoperim prin dumneavoastră că putem face lucruri foarte interesante împreună, la Galaţi!
- Dincolo de planul economic, colaborarea universitară pare a fi foarte activă între România şi Africa de Sud. Ne putem aştepta ca şi mediul universitar gălăţean să intre în acest cerc de colaborare?
- Acordăm multă atenţie educaţiei, iar România în general, Galaţiul în particular, are un potenţial mare la nivel universitar, iar noi suntem interesaţi de acest lucru, pentru că Africa de Sud are unele întârzieri în unele domenii, precum ştiinţele exacte, medicina, ingineria. Există aici o uriaşă nevoie pe care, în contrapartidă, sistemul educaţional românesc o poate îndeplini. Pe de altă parte, resimt şi o oarecare formă de amărăciune, pentru că misiunea diplomatică poate face recomandări, elaborate, desigur, mai ales pe această axă de educaţie, însă nu este factorul final de decizie, iar circumstanţele (schimbarea Guvernului, alegeri în Africa de Sud – n.r.) au făcut ca semnarea unui acord în domeniul educaţiei, deşi există un draft, să fie oarecum în întârziere.
Cert este că am fost la Galaţi, am vorbit cu profesorii, cu studenţii şi pot spune că recomandările noastre vor fi cu precădere făcute pe mediul universitar de aici. Am fost foarte impresionată de întâlnirea cu studenţii gălăţeni, de vitalitatea lor. Mi-am dat seama de cât de multe putem face împreună, pentru că ei nu s-au arătat interesaţi strict de domeniul lor de studiu sau de tema discuţiei - Africa de Sud, ci şi de ce se întâmplă în alte colţuri ale lumii, de ce înseamnă democraţie şi drepturile omului – fie că se extrag din valorile vestice sau din valori pur africane. Fără îndoială, există la Galaţi potenţial de lidership şi ar fi o bucurie pentru mine să se deschidă aici o punte de comunicare şi colaborare cu Africa de Sud. Cu cât generaţiile tinere din cele două ţări află mai multe despre cadrul social, cultural, istoric în care trăiesc, cu atât pot să construiască o societate mai bună.
România - Africa de Sud. Istoricul relaţiilor diplomatice
România şi Africa de Sud au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă la 21 noiembrie 1991, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe. În perioada 1991-1998 a funcţionat la Bucureşti o ambasadă sud - africană, condusă de un ambasador rezident. Guvernul sud-african a redeschis ambasada la Bucureşti în decembrie 2006, ceremonia inaugurării oficiale având loc ulterior, în luna martie 2008. După această dată a început procesul de acordare de vize şi alte prestaţii consulare. Doamna Thenjiwe Ethel Mtintso, Ambasadorul Republicii Africa de Sud, cu reşedinţa la Bucureşti, şi-a depus scrisorile de acreditare la 10 aprilie 2014. La rândul său, actualul ambasador al României la Pretoria este domnul Radu Gabriel Safta, care şi-a depus scrisorile de acreditare în Republica Africa de Sud la 1 octombrie 2009. De asemenea, la Cape Town funcţionează un Consulat General al României.
Actualul cadru juridic al relaţiilor economice
Respectând recomandările ONU ce sancţionau regimul de apartheid, România nu a întreţinut, până în 1990, relaţii comerciale directe cu Africa de Sud. Unele tranzacţii comerciale sporadice s-au derulat prin intermediari din terţe ţări. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, după iniţierea contactelor oficiale directe, s-au încheiat o serie de documente juridice, precum: Acordul comercial -1990, Acordul de cooperare economică -1993, Acordul privind evitarea dublei impuneri -1993, Înţelegerea privind desfiinţarea vizelor pentru paşapoartele diplomatice şi de serviciu -1995, Acordul de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Camerelor de Comerţ din Republica Africa de Sud -1991 etc.), iar în 1994 a fost semnat Memorandumul privind statutul Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică şi tehnică.
Ubuntu, spiritul care poate schimba lumea
Nu se poate vorbi de Africa de Sud fără a pomeni de Ubuntu, filozofia de viaţă personificată într-un mod atât de dramatic de Nelson Mandela şi care a avut un rol fundamental după abolirea apartheidului, în 1994, în reconcilierea naţională atât de necesară pentru viitorul ţării.
„Ubuntu nu ţine doar de spiritualitatea Africii de Sud, ci de tot ce înseamnă societatea tradiţională din întreaga Africă. Ubuntu înseamnă respect pentru egalitate, liberate, pentru demnitatea persoanei de lângă tine şi, nu în ultimul rând, înseamnă un spirit al iertării. A fost o şansă pentru noi, în Africa de Sud, să avem o personalitate precum Nelson Mandela, care a fost întruchiparea a tot ce înseamnă Ubuntu şi care, în ciuda încercărilor teribile prin care a trecut, ne-a spus mereu că „Viitorul este în mâinile noastre” şi că ura nu trebuie să facă parte din acest viitor. Spiritul Ubuntu a stat şi la baza Comisiei pentru Adevăr şi Reconciliere (TRC), pentru ca oamenii să poată ierta, pentru a-şi cere iertare şi a fi iertaţi. Şi Mandela, şi arhiepiscopul Desmond Tutu ne-au spus mereu că, dacă vom purta în suflet durerea trecutului, atunci sufletul nostru va pierde capacitatea de vindecare. Chiar şi ca victime, dorinţa de răzbunare ne-ar face să ne pierdem umanitatea. Răzbunarea nu poate şterge ceea ce deja s-a întâmplat. Ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla aşa ceva, iar copiii noştri nu vor mai trece prin ceea ce am trecut noi, indiferent de ce parte am fost”, ne-a mărturisit, nu fără emoţie, Doamna Ambasador a Africii de Sud, Thenjiwe Ethel Mtintso.
Ubuntu este atât de important pentru Africa de Sud, încât a fost inclus în Constituţie. Şi nu întâmplător, promotorii unui asemenea spirit al împăcării, precum Nelson Mandela şi Desmond Tutu, au fost laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace. Şi poate că şi lumea ar arăta mai bine dacă o părticică din Ubuntu ar lua locul „realpolitik”-ului care domină, uneori în mod cinic, relaţiile dintre state. "Azi sunt vremuri tulburi, problema rasistă reizbucneşte din ce în ce mai agresiv, e nevoie mai mult ca oricând de Ubuntu, să învăţăm copiii că nu pot răni sau privi pe ceilalţi în termeni de culoare a pielii sau de apartenenţă la o religie. A fost unul dintre idealurile lui Mandela, de a avea acest transfer de Ubuntu şi în relaţiile internaţionale, s-a şi adresat ONU în câteva rânduri în legătură cu acest lucru. În fapt, dorinţa lui este ca umanitatea - centrarea pe om, pe faptul că ne naştem liberi şi egali, cu acces la ceea de înseamnă drepturile omului – să fie premiza de la care să pornească relaţia dintre state. Indiferent de mărime, putere, economie, să fim egali în spirit şi să respectăm asta”, ne-a mai spus Doamna Ambasador.
Operaţiuni de import-export
În primele zece luni ale anului 2015, valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Africa de Sud a fost de 198 milioane de dolari, din care valoarea exporturilor a fost de 160 milioane de dolari, iar importurile au fost de 38 milioane de dolari.
Legături economice
Structura schimburilor comerciale este dominată la exportul românesc în Africa de Sud de produsele finite, precum produse chimice, ciment, sticlărie, produse siderurgice, echipamente. În ceea ce priveşte importurile din Africa de Sud, predominante sunt materiile prime (minereu de fier, cărbune etc.), dar se importă şi maşini industriale, textile, vin, produse din carne şi peşte, tutun, fructe.
