Majoritatea deceselor din judeţ au fost înregistrate în mediul rural, deşi populaţia de la ţară este mai puţin numeroasă decât cea de la oraş * Bolile cardio-vasculare şi tumorile sunt răspunzătoare, în continuare, pentru cele mai multe dintre decese
Sporul natural înregistrat în judeţul Galaţi a fost unul negativ, fără întrerupere, începând cu anul 2009. Raportul negativ dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor are repercusiuni atât asupra numărului locuitorilor judeţului, cât şi asupra nevoii de servicii medicale. Cu alte cuvinte, gălăţenii rămân tot mai puţini şi sunt din ce în ce mai bolnavi, de la an la an.
În 2015, în maternităţile din judeţul Galaţi au venit pe lume 4.686 de copii, cu 379 mai mulţi decât acum doi ani. Concomitent, numărul deceselor a fost de 6.595, cu 626 mai multe faţă de anul 2014. Rezultă astfel un spor natural (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor, într-un interval de timp dat - n.r.) de -3,02 la mie în 2015, faţă de 2,76 la mie în 2014. Per total, numărul deceselor a fost cu peste 1.900 mai mare decât cel al naşterilor. În timp, sporul natural negativ duce la îmbătrânirea populaţiei.
Majoritatea deceselor, în mediul rural
Potrivit unui document al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, la 1 iulie 2015, în judeţul nostru trăiau puţin peste 632.000 de persoane, 361.000 la oraş, iar restul în mediul rural. Chiar dacă populaţia de la sate este mai puţin numeroasă, cele mai multe dintre decese au fost înregistrate aici, mai exact, 3.445, din totalul de 6.595. Cel mai probabil, situaţia se explică prin faptul că populaţia din mediul rural este simţitor mai îmbătrânită faţă de cea de la oraş. Mai mult, accesul la servicii medicale în zonele rurale ale judeţului este, în multe situaţii, insuficient. În majoritatea comunelor există un singur medic de familie care se află propriu-zis în localitate doar pe timpul programului de la cabinet, plecând apoi către locuinţa de la oraş. În restul timpului, bolnavii fie sună la 112, fie merg la unul dintre centrele de permanenţă aflate pe teritoriul judeţului.
Mortalitatea infantilă, în scădere
În timp ce mortalitatea generală este un fenomen inevitabil, lucrurile devin mai delicate în privinţa mortalităţii infantile. Din acest punct de vedere, judeţul nostru s-a situat mai bine, anul trecut, faţă de anii precedenţi. Concret, 21 de copii au murit anul trecut, înainte de a împlini vârsta de un an, faţă de 28, în 2014, şi de 32, în 2013. Întorcându-ne în timp, observăm că 2012 a fost cel mai negru an dintre toţi cei luaţi în calcul, 55 de copii decedând atunci.
Ce boli îi răpun cel mai adesea pe gălăţeni
În mod logic, o populaţie îmbătrânită înseamnă şi o nevoie mai mare de servicii medicale şi socio-medicale. "Principalele cauze de deces din judeţ sunt bolile aparatului circulator, tumorile maligne şi bolile aparatului digestiv - în special ciroza hepatică s-a aflat în creştere deosebită, şi anul trecut, la fel ca în anii precedenţi. De semnalat că, în cazul deceselor survenite prin accidente, se constată creşterea îngrijorătoare a numărului sinuciderilor şi a omuciderilor, multe petrecute pe fondul consumului exagerat de alcool", se arată în raportul DSP Galaţi.
În comparaţie cu 2014, anul trecut au fost depistate mai multe cazuri de cancer (1.397 în 2015, faţă de 1.104, în 2014) şi de boli diareice acute (801 în 2015, faţă de 614, în 2014). În schimb, anul trecut a adus mai puţine îmbolnăviri de hepatită A, tuberculoză şi sifilis.
