Radu Racoviţă, elev la CNVA, a câştigat o medalie de bronz la Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători
Radu Adrian Racoviţă este unul dintre elevii care a reuşit, fără să-şi propună în mod special acest lucru, să lupte împotriva unui sistem de învăţământ în care s-a încetăţenit ideea că elevii trebuie să înghită doar teorie. Pasionat de biologie şi în special de genetică, Radu nu s-a mulţumit doar să roadă pe nemestecate cărţile la această disciplină. El suferă de neliniştea celui care încearcă să descopere ceva nou, ceva al lui, la care să fi trudit pe îndelete şi care să-i pună mintea în mişcare. La ce folosesc o sumedenie de cunoştinţe sterile, dacă nu le pui cap la cap, dacă nu le întorci pe toate feţele, pentru a le smulge un secret care numai ţie ţi se dezvăluie şi care va ajuta apoi, într-o mai mare sau mai mică măsură, la bunul mers al lumii acesteia?
Pe scurt, Radu Racoviţă s-a întors recent cu o valoroasă medalie de bronz de la Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători - ediţia 2016, care s-a desfăşurat la Cluj, între 16 şi 22 aprilie. S-au înscris la start 250 de tineri, din 25 de ţări, cele mai multe dintre ele cu tradiţie în învăţământul axat pe cercetare.
Tocmai din acest motiv, cele 13 medalii obţinute de cei 14 participanţi din lotul României sunt o mare realizare. "Cunoscând situaţia din şcolile noastre, preşedintele juriului a punctat, la festivitatea de premiere, că e impresionat de faptul că elevii români s-au prezentat la înălţime şi nu s-a văzut diferenţa dintre ei şi cei care proveneau din ţări cu învăţământ dezvoltat", spune Radu Racoviţă.
O poveste cu cercetători englezi
Tânărul nostru, elev în clasa a XI-a la CNVA s-a numărat printre cei 36 de elevi calificaţi la secţiunea Ştiinţele vieţii. Lucrarea la care a pritocit cam doi ani s-a numit "Studiu epigenetic orientat în vederea tratării astmului alergic la copii", o temă destul de grea, dacă stăm să ne gândim că implică cunoştinţe din mai multe domenii care nu se studiază în şcoală.
"Ideea mi-a venit citind studiul unor profesori de la Imperial London College - William Cookson şi Miriam Moffat, cărora le-am cerut voie să le fac cunoscută descoperirea. Ei susţin că există un set de 34 de gene care codifică sinteza anticorpului responsabil cu răspunsul alergic. Cu alte cuvinte, 34 de gene care dau predispoziţie la alergii. Pornind de la teza lor, am mers la Spitalul de Copii şi am discutat cu doctorul Alexandru Ierima, pentru a obţine şi alte date. M-a interesat evoluţia bolii din 2010 până în 2014, pe grupe de vârstă şi mediu de provenienţă. Apoi, împreună cu domnul doctor, am ales trei pacienţi trataţi cu un medicament ce anihilează efectul anticorpului numit imunoglobulina E, care dă răspunsul alergic al bolii. I-am urmărit timp de 312 zile, după mai multe criterii. Astmul e dat de o varietate de factori. Singurul factor care se poate schimba şi care n-ar mai produce alergia e tocmai această imunoglobulină E, care se lipeşte de suprafaţa celulelor albe. Medicamentul respectiv acţionează asupra acestei proteine, dar, din nefericire, la 21 de zile, globulele albe se regenerează şi apar cu tot cu imunoglobulina E. De aceea, tratamentul trebuie repetat, după această perioadă de timp. Substanţa aceasta activă este destul de nocivă. Poate crea efecte adverse destul de serioase. De exemplu, pentru unul dintre cei trei pacienţi pe care i-am avut în observaţie, doctorul a fost nevoit să oprească tratamentul. Prin urmare, ar trebui intensificate cercetările în domeniul geneticii, care să ducă la anihilarea genelor răspunzătoare de sensibilitatea la această boală. Există şi un procedeu, metilarea ADN-ului, care constă în adiţia unei grupări metil la ADN şi care inactivează genele care dau sensibilitate la boală. Pe acest procedeu se va baza vindecarea astmului în viitor. Dar e destul de dificil, pentru că, astfel, se pot inactiva şi alte gene şi se pot produce boli la fel de grave", vorbeşte el, ca din carte.
Pe lângă faptul că a trebuit să sintetizeze toată munca lui de doi ani ca să poată fi expusă în 15 minute, în limba engleză, a fost nevoit să răspundă şi unui tir de întrebări venit din partea juriului internaţional, alcătuit din doi olandezi, doi români şi un croat.
"Au fost unii elevi care s-au încurcat la răspunsuri simple, iar juriul şi-a dat seama că cercetarea nu era a lor, ci a profesorilor coordonatori", povesteşte Radu.
Ceea ce nu a fost cazul la el, pentru că, în afară de câteva sfaturi privind modul în care se redactează o lucrare ştiinţifică, primite de la profesoara de biologie Daniela Samoilă, şi de ajutorul din partea doctorului Ierima, nu a avut cine să muncească în locul lui.
Leacuri minune descoperite de elevi
Dincolo de premiul care i-a făcut şi mai mare apetitul pentru cercetare, Radu susţine că s-a ales cu o interesantă experienţă de viaţă. A putut să vadă nivelul la care se fac cercetările în alte ţări, dar şi la noi. A fost impresionat de o fată din Satul Mare, care a găsit un medicament pentru anihilarea cumplitului stafilococ auriu, despre care se spune că nu poate fi distrus. Fata a pus în leacul ei extract de cimbrişor şi un compus chimic. Atât de simplu, atât de la îndemână, dar greu de descoperit atunci când nu priveşti lumea printr-o retină proaspătă de adolescent. Acesta este şi motivul pentru care cercetările de genul acesta ar trebui să fie realizate ceva mai organizat în şcoli. Un alt experiment care l-a marcat pe Radu a fost faptul că echipajul din Sebia a reuşit să creeze neuroni în laborator, în condiţiile în care aceste celule, de regulă, nu se regenerează. Alte fete, din Iran, au avut nişte rezultate spectaculoase studiind cum distruge coaja de vânătă celulele canceroase. Şi toate acestea, numai la secţiunea la care a participat el! Probabil, cu lucruri la fel de revoluţionare au venit şi elevii înscrişi la celelalte secţiuni!
Cercetător în genetică
Cu meticulozitatea sa, capacitatea de a învăţa şi de a sintetiza lucrurile, e lesne de înţeles că Radu Racoviţă şi-a trasat deja cu o linie sigură viitorul. Dacă în clasa a IX-a a fost nesigur, optând pentru clasă de informatică-matematică, s-a mutat în anul următor la ştiinţele naturii, pentru că a făcut o pasiune pentru biologie, în special pentru genetică. Pe acest tărâm necunoscut şi fascinant se vede lucrând în continuare: "Nu vreau să devin medic. Nu mă văd lucrând direct pe corpul uman. Nu mă atrage anatomia, ci lucrul în laborator. Genetica este un domeniu nou şi vast", spune cel care s-a interesat deja care sunt universităţile din Anglia cu cele mai performante studii şi cercetări în genetică. Şi unde are toate şansele să fie admis.
În orele când nu se ocupă de cercetare, Radu studiază intens celelalte discipline, fără de care ştie că nu va putea merge pe acea cărare subţire ca un fir, pe care şi-a ales-o, aceea a cercetărilor de vârf. Şi anul trecut, şi anul acesta, a participat la Olimpiada de Ştiinţele Pământului, de la care s-a întors cu menţiuni speciale. Totodată, s-a calificat şi la Concursul Naţional "Adolf Haimovici", olimpiada de matematică a elevilor de la ştiinţele naturii.
