Pentru alegerile de duminică a fost tipărite 575.172 de buletine de vot pentru Camera Deputaţilor, şi tot atâtea pentru Senat
Peste 522.000 de gălăţeni cu drept de vot din judeţul nostru sunt aşteptaţi duminică, 11 decembrie, între orele 7,00 - 21,00, la urne, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul României. Nu va mai fi un vot uninominal pe colegii, ca acum patru ani. De această dată, parlamentarii vor fi aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Concurenţa pentru cele nouă mandate de deputat şi patru mandate de senator, câte acerbă. Iată cine sunt cei care vă cer votul şi ce condiţii trebuie să îndepliniţi pentru a-i trimite, sau nu, pe candidaţi, în Parlament.
Ordinea pe buletinele de vot
Pentru alegerile din 11 decembrie, la nivelul judeţului Galaţi au fost tipărite 575.172 de buletine de vot pentru Camera Deputaţilor, şi tot atâtea pentru Senat. Fiecare alegător cu drept de vot va primi câte un singur buletin de vot – unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Ordinea în care gălăţenii îi vor găsi pe buletinele de vot, pe candidaţii la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi la Senat, a fost decisă prin trei trageri la sorţi.
Iată ordinea în care îi veţi găsi, pe buletinele de vot pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pe candidaţii partidelor politice: Partidul Naţional Liberal, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Partidul Social Democrat, Uniunea Salvaţi România, Partidul România Mare, Partidul România Unită, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Ecologist Român, Alianţa Noastră România şi Partidul Socialist Român.
În continuare, doar pe buletinul de vot pentru Camera Deputaţilor vor apărea şi cele 16 organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, în următoarea ordine: Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Italienilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Sârbilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Bulgară din Banat - România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa” şi Uniunea Elenă din România.
La finalul buletinului de vot pentru Camera Deputaţilor vor mai fi tipăriţi, în ordinea în care s-au înscris în cursa electorală, candidaţii independenţi.
Cum vă puteţi găsi mai uşor secţia de votare
La Galaţi, la scrutinul parlamentar de duminică, pot vota cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în România, care au vârsta de cel puţin 18 ani împlinită până în ziua alegerilor inclusiv, şi nu sunt debili, alienaţi mintal, puşi sub interdicţie, sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, prin hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit legii, alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Dacă, în ziua votării, vă aflaţi în altă localitate, puteţi vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde aveţi domiciliul sau reşedinţa. Cu alte cuvinte, dacă aveţi domiciliul în municipiul Galaţi, veţi putea vota în oricare din comunele sau oraşele judeţului Galaţi!
Pentru acest scrutin au fost organizate 436 de secţii de votare la nivelul judeţului, dintre care 176 se află doar în municipiul Galaţi. Pentru a afla mai uşor unde puteţi vota, accesaţi adresa de internet www.registrulelectoral.ro şi introduceţi datele personale solicitate pentru a afla secţia de votare la care aţi fost arondaţi, inclusiv adresa acesteia.
Atenţie, accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În baza rezultatelor generate de sistem, dacă sunteţi arondat altei secţii, veţi fi îndrumat către ea.
Potrivit legii, disfuncţionalitatea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot
Cine şi când poate cere urna specială
Potrivit legii, cetăţenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare la care sunt arondaţi, din cauza problemelor de sănătate sau din pricina invalidităţii, pot solicita urna specială. Cum? Printr-o cerere scrisă, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate a persoanei. Cererea poate fi transmisă prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz, şi va fi înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află alegătorul în ziua votării. Solicitarea va fi depusă în preziua alegerilor. În ziua scrutinului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
Tot cu ajutorul urnei speciale pot vota şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu, sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
În ce condiţii puteţi vota din nou
Potrivit legii, cetăţenii votează separat, în cabine închise. La acest scrutin, alegătorul va primi două buletine de vot, unul corespunzător Camerei Deputaţilor, unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. Ştampila se aplică în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul- verbal al operaţiunilor de votare. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie restituită preşedintelui secţiei de votare.
Urările sau înjurăturile sunt în van
În desemnarea parlamentarilor care ne vor reprezenta interesele în Legislativul ţării singurele voturi care contează sunt cele valabil exprimate. Sunt considerate valabile buletinele de vot pe care ştampila cu menţiunea "VOTAT" a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, corespunzător candidatului preferat.
De asemenea, va fi valabil buletinul de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă. Tot valabile vor fi şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori, dar în interiorul aceluiaşi patrulater, sau în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor!
Tot valabil rămâne şi buletinul de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului! Cu alte cuvinte, nu contează decât ştampila, nu şi eventualele urări adresate candidatului sau candidaţilor!
Diferenţa: voturi albe, voturi nule, voturi anulate
Voturile albe sunt buletinele care nu au aplicată ștampila „VOTAT”. Vor fi declarate nule şi nu vor conta la stabilirea câştigătorilor mandatelor de parlamentar: buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot care au alt model decât cel legal aprobat sau pe care ştampila aplicată are un alt model decât cel legal stabilit. De asemenea, vor fi nule buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor şi buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ștampile a fost tăiată!
Voturile rămase neîntrebuinţate la momentul în care votarea va fi declarată încheiată, vor fi anulate de către preşedintele secţiei de votare, şi nu vor conta la stabilirea rezultatului scrutinului din 11 decembrie.
Numărătoarea va fi filmată
La Galaţi, alegerile locale din vară au fost marcate de numeroase sesizări, acuzaţii şi suspiciuni privind numărătoarea voturilor şi înregistrarea rezultatelor în procesele verbale ale secţiilor de votare. S-a cerut, insistent, renumărarea voturilor, ajungându-se chiar la plângeri penale. Vestea bună a acestui scrutin este că numărătoarea voturilor va fi filmată.
Astfel, operatorul de calculator al fiecărei secţii de votare va filma procesul de numărare a voturilor după terminarea procesului electoral. Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a subliniat că "este vorba doar de perioada în care sunt numărate voturile, deci nu se supraveghează video votul ca atare, între deschiderea urnelor şi închiderea lor”.
Operatorii de calculator trebuie să realizeze înregistrarea audio-video dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general. Operatorul nu are voie să realizeze copii ale înregistrării, ori să permită accesul altor persoane la înregistrare! Aceeaşi regulă se aplică şi voturilor prin corespondenţă!
Înregistrările se vor păstra trei luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial. De asemenea, în cazul în care există dubii în privinţa organizării alegerilor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va putea pune la dispoziţia organismelor electorale, pentru soluţionarea unei contestaţii, copii ale înregistrării.
Câţi parlamentari vom avea
Scrutinul din 11 decembrie nu va mai aduce surprizele alegerilor de acum patru ani în ceea ce priveşte numărul parlamentarilor. Astfel, la alegerile de duminică vor fi desemnaţi prin vot 312 deputaţi şi 136 de senatori. Mandatul noilor parlamentari este de patru ani, dar se poate prelungi de drept în stare de mobilizare, război, asediu sau urgenţă.
Conform legii fundamentale, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă, în şedinţe separate, legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
