Andrei Marian Stoian este un elev de numai 16 ani care a dus numele comunei sale în stele. El a descoperit "Schela V1", o stea variabilă, care a şi fost înregistrată pe 3 ianuarie, anul acesta, în catalogul Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile.
Nu e uşor să "prinzi" o astfel de stea. Andrei povesteşte că observaţiile au început prin luna septembrie a anului trecut. "Am observat la o anumită stea nişte variaţii de strălucire, care se repetau ciclic, cam la trei ore. Am analizat datele, apoi am făcut verificări. Pe 3 ianuarie, la 7,00 dimineaţa, am raportat-o la asociaţie. Foarte repede, la ora 17,00, am primit şi răspunsul", spune el cu însufleţire.
Andrei este elev la Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Andrei". La prima vedere, între profesia de preot şi cercetările astronomice ar părea să existe serioase contradicţii. Nu şi pentru Andrei: "Consider că Dumnezeu nu poate fi demonstrat ca ceva anume. El este în tot şi în toate. De când e o blasfemie să studiezi creaţia sa?", vine răspunsul bine studiat în clipele în care tânărul şi-a pus viaţa pe anumite coordonate.
De mic şi-a dorit să devină preot, tatăl său, paroh în comuna Schela, fiindu-i model. Deşi simte o puternică chemare spre Dumnezeu, vrea să rămână şi cu pasiunea sa de a studia cerul, pe care a căpătat-o în jurul vârstei de 10 ani. După finalizarea Seminarului, va studia Teologia în România, dar apoi este hotărât să plece în străinătate, la o facultate de astrofizică, pentru că la noi nu există aşa ceva. Totul e foarte clar: va fi preot şi va lucra cu marile observatoare ale lumii, iar Dumnezeu va avea grijă, aşa cum face de obicei, să poată împăca cele două profesii.
Este neobosit, adesea făcând observaţii pe computer la ambele telescoape, şi cel de la Schela şi cel de la Muzeu. "Când e noapte înstelată, nu dorm decât o oră, maximum două. Apoi merg normal la liceu, învăţ, fac teme. Dacă seara nu e înnorat, o iau de la capăt".
Opt stele variabile descoperite la Galaţi
Majoritatea stelelor au luminozitatea aproape constantă, ca de exemplu soarele nostru, la care luminozitatea variază doar cu 0,1 la sută într-un ciclu de 11 ani. Totuşi există o clasă de stele la care luminozitatea variază semnificativ. În această categorie se înscrie şi steaua Schela V1, dar şi alte nouă şapte descoperite la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.
Primele stele variabile descoperite la Galaţi au fost înregistrate de echipa formată din Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu. E vorba de câte o stea din constelaţiile Andromeda şi Casiopeea.
În perioada octombrie 2014 - iulie 2015, alte trei stele variabile, dar de tipul EW au fost descoperite, în premieră pentru România, de aceeaşi echipă a Observatorului gălăţean. În urma analizei datelor, s-a constatat faptul că trei stele din constelaţiile Cassiopeia şi Cefeu sunt de fapt stele variabile.
În noiembrie 2016, Ovidiu Tercu şi Andrei Marian Stoian au descoperit alte două stele variabile - V8 şi V9 - ambele din constelaţia Casiopeea sunt variabile.
În total, la Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile sunt înregistrate peste 400.00 de stele.
Susţinut de părinţi în aspiraţiile sale
Atât de hotărât este în a-şi urma drumul printre stele, încât a reuşit să-i molipsească şi pe cei din jur cu această "boală". Chiar dacă nu au devenit astronomi, măcar nu s-au dat în lături să-l sprijine cu ceea ce pot.
Imediat ce s-a văzut cu un telescop, la numai 12 ani, Andrei înfiinţa în comună un club de astrofizică. Chiar dacă nu a făcut prea mulţi prozeliţi, a reuşit să atragă o parte dintre fondurile pentru observator, dar şi o "cofinanţare" din partea tatălui său.
Nici mama sa, casnică, n-a scăpat de responsabilităţi. Ea e cea care are grijă de observatorul de la Schela, cât timp Andrei este la Galaţi. "Mama îmi deschide şi îmi închide observatorul, iar eu operez telescopul de la distanţă. I-am făcut instructajul, are şi o listă pe hârtie cu ceea ce trebuie să facă. Se descurcă foarte bine", spune el.
Recunoaşte că şi profesorii de la şcoală, ştiind despre pasiunea sa, îl mai păsuiesc, atunci când perioadele de observaţii se întind mai mult şi nu are timp să se pregătească cum trebuie.
Olimpic naţional la tehnologia informaţiei
Elev la Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Andrei", Andrei Marian Stanciu este, printre altele, medaliat cu bronz la Olimpiada Naţională de Tehnologia Informaţiei. "Nu a fost greu să obţin acest premiu. Ca să poţi face observaţii astronomice, trebuie să te pricepi să umbli pe calculator. La olimpiada de astrofizică, nu s-a gândit să participe, deoarece se cere prea multă matematică şi fizică, în detrimentul observaţiilor practice.
Singurul observator astronomic privat din Galaţi
În curtea casei parohiale din comuna Schela se află singurul observator astronomic privat din judeţul Galaţi. Datorită acestei instalaţii profesionale, numele comunei gălăţene este acum scris în stele, la propriu, în urma descoperirii făcută recent de Andrei-Marian Stoian, fiul de 16 ani al preotului paroh Ionel Stoian.
Ideea de a avea un observator astronomic profesional doar al lui i-a venit lui Andrei în urmă cu câţiva ani. Membru, din 2010, al Astroclubului "Călin Popovici", din cadrul Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Răsvan Angheluţă" Galaţi, adolescentul a pus bazele observatorului sub îndrumarea muzeografului Ovidiu Tercu. Pasiunea sa a fost sprijinită din plin de părinţi şi de autorităţi.
Observatorul a fost instalat în anul 2013, atunci când a fost ridicată şi clădirea care îl adăposteşte. În luna noiembrie a aceluiaşi an, a obţinut şi autorizaţia, pe baza codului IAU-MPC L23, necesar pentru raportarea observaţiilor ştiinţifice privitoare la asteroizi şi comete, inclusiv la asteroizii apropiaţi Pământului, unii dintre aceştia fiind incluşi în categoria asteroizilor potenţial periculoşi pentru planeta noastră.
Cum a fost obţinută autoritazaţia
Obţinerea codului MPC a fost posibilă în urma dotării Observatorului din Schela cu un telescop profesional obţinut prin intermediul unui proiect accesat de către Primăria Schela. prin ONG-ul “Cerc Schela”. În prezent, telescopul principal a fost schimbat, descoperirea recentă fiind făcută cu ajutorul unui telescop de tip Newton, cu diametrul oglinzii principale de 130mm f/5 şi camera CCD Atik 314L+.
“Clădirea a fost practic ridicată în jurul stâlpului pe care este montată toată instalaţia. Construcţia a durat două săptămâni, iar Marian Botezatu şi Ion Caraman, doi vecini prieteni cu tata, m-au ajutat. Totul a fost făcut la indicaţiile mele”, a povestit, pentru “Viaţa liberă”, Andrei-Marian Stoian.
Tânărul astronom povesteşte că, în nopţile de vară, atunci când canicula de peste zi se topeşte, este o adevărată plăcere să cerceteze cerul înstelat direct de pe monitorul instalat lângă telescop. Când vremea se înrăutăţeşte, însă, observaţiile pot fi făcute şi în casă, la căldură, prin intermediul calculatorului, deoarece sistemul este automatizat.
Cum funcţionează "vânătorul de stele" din curtea parohială de la Schela
Observatorul Astronomic de la Schela a fost construit în jurul stâlpului pe care sunt montate telescopul şi camera. Atunci când instalaţia nu este folosită, ea stă adăpostită într-un foişor din grădină. Nimic spectaculos, la prima vedere. Lucrurile se schimbă însă în momentul în care, la acţionarea unui buton, acoperişul retractabil este dat la o parte, lăsând la vedere telescopul, camera şi restul echipamentelor. Cum instalaţia este automatizată, comenzile pot fi date cu ajutorul unei telecomenzi. Imaginile surprinse de această instalaţie optică performantă sunt transmise apoi, în format digital, către calculator. Andrei-Marian Stoian spune că totul este foarte sensibil, precizia telescopului şi, în consecinţă, calitatea imaginilor putând fi afectate chiar şi de cea mai mică vibraţie din jur. Tocmai de aceea, este de preferat ca observatorul să fie acţionat de la o distanţă mai mare.
Observatoarele private sunt o raritate
Observatoarele astronomice profesionale private din România pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, potrivit lui Andrei-Marian Stoian. Unul dintre acestea se află în Vălenii de Munte, altul lângă Ploieşti, al treilea în judeţul Cluj, unul la Braşov şi al cincilea în comuna Ostrov din judeţul Constanţa. Numărul redus de observatoare astronomice private de la noi din ţară se explică prin costurile mari necesare pentru cumpărarea echipamentelor.
