Capitalul subscris la societăţile cu participaţie străină era în judeţul Galaţi, la sfârşitul anului trecut, de peste 591 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional a Registrului Comerţului (ONRC), un nivel deloc de neglijat, însă deocamdată mult sub potenţialul şi necesităţile mediului de afaceri regional.
Dacă ar fi să facem un clasament la nivel naţional, Galaţiul s-ar plasa abia pe locul 13 în ceea ce priveşte capitalul social subscris, în condiţiile în care principalele „ancore” ale economiei locale (câtă ne-a mai rămas) sunt două companii cu participare străină – ArcelorMittal Galaţi şi Şantierul Naval Damen. Un indicator al atractivităţii zonei pentru potenţialii investitori străini ar fi acela că Galaţiul se află abia pe locul 22 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de societăţi cu participare străină, în condiţiile în care această zonă era „pe vremuri” pe primele locuri ca forţă economică. Principalul handicap rămâne lipsa infrastructurii de transport, dar şi lipsa unei viziuni coerente de stimulare a investiţiilor în zona Galaţi – Brăila.
De unde vin investiţiile
La nivel naţional, potrivit datelor Registrului Comerţului, erau înregistrate la sfârşitul anului trecut 209.814 societăţi cu participare străină, cu un capital social subscris de 44,8 miliarde de euro. În ceea ce priveşte provenienţa investiţiilor, pe primul loc se află Olanda, cu un capital subscris de 8,71 miliarde de euro (4.919 societăţi), adică 20,87 la sută din total! Urmează, destul de departe, investitorii din Austria, cu un total de 4,93 miliarde de euro capital social subscris în 7.199, precum şi investitorii germani, cu 4,65 miliarde de euro capital social subscris în 21.560 de societăţi. „Top 10” capital investit este completat de Cipru (3,73 miliarde de euro, 5.834 societăţi), Franţa (2,4 miliarde de euro, 8.648 societăţi), Italia (2,29 miliarde de euro, 43.627 de societăţi), Grecia (1,82 miliarde de euro, 6.578 societăţi), Spania (1,74 miliarde de euro, 5.693), Luxemburg (1,6 miliarde de euro, 883 societăţi) şi Cehia (1,34 miliarde de euro, 926 societăţi). După cum se observă, partenerii europeni sunt cei mai importanţi în materie de investiţii străine în România, la acest contribuind, desigur, apartenenţa la UE şi normele comune în materie de piaţă internă şi comerţ exterior.
Cum stăm la nivel regional
Dacă ar fi să ne referim strict la Regiunea de Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se observă o balanţă a investiţiilor net în favoarea Constanţei, ce avea la sfârşitul lui 2016 un palmares de 6.814 societăţi cu participare străină, cu un capital social subscris de aproape 965 milioane de euro. Acest lucru ar trebui să fie un argument în plus pentru Galaţi şi Brăila pentru a încerca, împreună, să creeze un pol economic bine articulat, care să reechilibreze disparităţile majore de dezvoltare care se manifestă nu numai în raport cu Bucureştiul sau cu regiunile din vestul şi centrul ţării, dar chiar şi la nivelul Regiunii Sud-Est. Până una alta, Galaţiul are o zestre de 1.688 societăţi mixte, cu un capital social subscris de 591 milioane de euro, iar Brăila are 1.020 societăţi cu participare străină, cu 57 milioane de euro capital social subscris. Iar în lipsa unor proiecte de dezvoltare comune vor rămâne şi pe mai departe, separat, mult în urma Constanţei, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Dar, la nivel regional n-ar trebui neglijate nici potenţialele colaborări cu vecinii din Tulcea (521 societăţi, 92,6 milioane de euro capital social subscris), Buzău (1.217 societăţi, 203 milioane de euro capital subscris) şi Vrancea (808 societăţi, 55,3 milioane de euro). Infrastructura de transport rutier este, de exemplu, cea care „doare” pe toată lumea, dar la fel de importante ar fi dezvoltarea porturilor de la Dunăre sau chiar construirea mult râvnitului aeroport regional.
Dincolo de toate, însă, susţinerea la nivel regional a unor proiecte comune nu numai că ar da mai multă vizibilitate acestora, importantă inclusiv în stabilirea ierarhiei alocărilor bugetare, dar ar fi şi o dovadă de determinare şi coerenţă a autorităţilor publice şi a mediului de afaceri local în faţa potenţialilor investitori.
