O gălăţeancă la Oxford. Cristiana Bănilă vrea să revoluţioneze tratamentul bolilor incurabile

O gălăţeancă la Oxford. Cristiana Bănilă vrea să revoluţioneze tratamentul bolilor incurabile
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Cristiana Bănilă este o altă gălăţeancă, absolventă de CNVA, care a studiat la Oxford, la St. John's College, Biochimie moleculară şi celulară. Anul acesta a făcut un masterat la Princeton, una dintre cele mai bine cotate universităţi din SUA, iar în prezent se pregăteşte să aplice pentru cercetarea de doctorat. 

"Vreau să contribui la inovarea industriei farmaceutice prin dezvoltarea de terapii genetice, personalizate pentru fiecare individ sau afecţiune, unde medicamentele clasice actuale nu dau rezultate. Simt ca e un lucru realizabil prin muncă şi perseverenţă", spune ea simplu şi hotărât.

Prima dată când a păşit peste graniţele ţării a fost în decembrie 2012, când a mers la interviul pentru admiterea la Oxford. Pe atunci, nici nu ştia cu ce se mănâncă specializarea pentru care candida, dar o mâna în luptă o pasiune puternică pentru Chimie, cultivată în liceu, la olimpiadele naţionale. "Am îndrăznit să visez. La Oxford posibilităţile sunt nelimitate. Mereu e ceva nou de descoperit. Timpul e singura limitare. În cei patru ani, pe care i-am petrecut aici, am învăţat să cresc disciplinat, atât profesional cât şi personal", spune ea, recunoscând că viaţa nu i-a fost deloc uşoară, începând de la bariera lingvistică, continuând cu chivernisirea banilor şi cu orele nesfârşite de studiu, până târziu în noapte.

Fiecare pas mai aproape de visul ei a însemnat luptă. Până şi vacanţele au fost folosite tot pentru studiu, aplicând pentru diferite programe de cercetare în cadrul internship-urilor.

Cea mai mare realizare a sa i se pare faptul că în anul al patrulea, la masterat, a fost acceptată într-un schimb între Oxford şi Princeton în SUA, pentru a lucra la proiectul de Master. Cinci luni a studiat Virusul Hepatitei D, cel care duce la cea mai severă formă de hepatită. "Am ales acest proiect, deoarece România e pe primul loc în Europa la prevalenţa acestui virus. Astfel pot fi mai aproape de principiile cu care am plecat la drum. Când voi fi suficient de înţeleaptă aş vrea să mă întorc în ţară să inovez cercetarea românească pe domeniul farmaceutic", mărturiseşte ea.

Susţine că a învăţat de la americani să se descurce în toate situaţiile şi să nu îi fie frică să îşi exprime ideile, indiferent de cât de ciudate sau imposibile ar părea: "În laboratorul profesorului Alexander Ploss am descoperit că există vaccinuri eficiente şi în tratamentul bolilor precum cancerul. Materialul genetic al viruşilor precum vaccinia (variola) sau HIV poate fi eliminat şi înlocuit cu altul care să codeze pentru proteine care sunt cheie în afecţiuni, ducând la ameliorarea lor. Aici este interesul meu actual în ştiinţă şi aş vrea să îmi continui pasiunea printr-un doctorat", ne lămureşte viitoarea cercetătoare.

Locul unde visurile devin realitate

Cristiana Bănilă s-a îndrăgostit de cursurile de Biologie moleculară încă de la început, plăcându-i nespus să aplice conceptele de chimie în probleme de biologie. Intensă e cel mai bun mod de a caracteriza studenţia la Oxford, spune ea. Sesiunile de 10 săptămâni, deşi  mai rare decât la alte universităţi, se lăsă, de obicei, cu studiu intens de la 8,00 dimineaţa până la 2,00 noaptea. "În anul doi am obţinut performanţa celei mai bune note din an la cursul de Farmacologie. În anul al treilea am fost aleasă de colegii mei să le reprezint interesele în şedinţele administrative ale Departamentul de Biochimie din Oxford, să facilitez un dialog bidirecţional între ei şi profesori", povesteşte tânăra.

Deşi studenţii de la Oxford participă la cursuri cu toată lumea, adevăratul mod în care se aprofundează materia sunt tutorialele, când un profesor de diferite specializări şi unul sau doi studenţi au ore bune de dezbatere pe un subiect, pe care învăţăceii l-au pregătit înainte prin câteva eseuri.

"Deşi de doar opt săptămâni, trimestrele din Oxford sunt cele mai intense perioade din an, iar pentru a te pregăti corespunzător, vacanţele de şase săptămâni dintre ele, sunt 'timp de studiu individual', perioadă în care se umplu toate golurile care nu pot fi suficient acoperite în cele opt săptămâni de cursuri. Ceea ce mi-a plăcut la sistemul de predare din Oxford a fost faptul că materiile de interes puteau fi alese de student. Ni se dădea o arie generală şi noi selectam ceea ce ne pasiona. Aşa am ajuns eu să studiez virologia şi imunologia", ne relatează Cristina.

Cine festive în decorul filmului "Harry Potter"

Deşi frumoasă, şi cu toate facilităţile puse la dispoziţie, viaţa la Oxford nu este deloc uşoară. Cristiana povesteşte că, deşi făcuse liceul la profil bilingv, în primul an s-a ciocnit de bariera limbii, neştiind cum să facă glume sau să-şi exprime gândurile şi ideile cu cele mai potrivite cuvinte. Abia în anul al treilea a început să gândească sută la sută în engleză.

"O altă problemă a fost preţurile. Deşi sunt bursieră, traiul în UK nu e cel mai ieftin şi nu mi-am permis să le cer alor mei prea multe, îmi doream ca sora mea, rămasă  în întreţinerea părinţilor, să nu fie limitată de deciziile mele. Mi-am luat joburi part-time şi încă din primul an am învăţat să gătesc în bucătăriile mici din colegiu şi să îmi scriu zilnic într-un jurnal ceea ce cheltuiesc, pentru a nu depăşi o limită impusă. Îmbinând utilul cu plăcutul, mi-am cultivat pasiunea de a cerceta în biochimie, dar am şi vizitat locuri noi prin internship-uri de vara în UK, Portugalia şi Franţa", povesteşte ea.

Facultatea i-a oferit posibilitatea de a-şi face prieteni din multe ţări ale lumii, de a le cunoaşte cultura şi de a împărţi bucatele tradiţionale de Paşte cu ei. Împreună cu prietenii şi tutorii, cu care are mai de graba o relaţie de colaborare decât una de profesor-student a participat la cine festive, cu bucate alese, în săli unde seria de filme Harry Potter a arătat lumii întregi câte locuri frumoase sunt în campusul Oxfordului: "Un loc în care istoria se îmbina cu cele mai noi inovaţii în ştiinţă, aici e mereu ceva nou de descoperit, fie ca e vorba de un pub nou în care autori precum J. R. R. Tolkien sau C.S. Lewis şi-au scris capodoperele, sau de o nouă modalitate de a utiliza capsula unui virus pentru a administra noi terapii genetice pentru cancer sau diabet de tip 1".

Trei sfinţi absolvenţi la St. John's College

St. John's College aparţine Universităţii Oxford şi a fost înfiinţat în 1511 de Lady Margaret Beaufort, mama regelui Henry al VII-lea. Printre absolvenţii celebri ai instituţiei istorice se numără zece câştigători ai Premiului Nobel, şapte prim-miniştri, 12 arhiepiscopi, două prinţese şi trei sfinţi. Printre absolvenţii celebri de aici se numără şi poetul romantic William Wordsworth, a cărui nepoată, Elisabeth Wordsworth, a înfiinţat alt colegiu din Oxford, St. Hilda's College.

 

Citit 18960 ori Ultima modificare Sâmbătă, 17 Iunie 2023 08:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.