Firmele vor credite, dar… se feresc de bănci

Firmele vor credite, dar… se feresc de bănci
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Aproape trei sferturi (74,09 la sută) dintre firme au apelat la autofinanţare pentru a-şi susţine activitatea economică şi doar 28,28 la sută dintre ele au apelat la un credit bancar, relevă studiul „Carta Albă a IMM-urilor”, realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi. Pe de altă parte, în 2017 se înregistrează o creştere a cererii de creditare din partea mediului de afaceri, potrivit studiilor de piaţă realizate de BNR.

Dacă este să ne referim strict la Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, se constată, conform studiului realizat de patronate, că autofinanţarea a fost „temelia” activităţii economice pentru 65,66 la sută dintre întreprinderi, sub media naţională. Acest lucru nu a fost compensat prin credite bancare, dat fiind că şi la acest capitol firmele din Sud-Est au apelat doar într-o proporţie de 15,15 la sută la această formă de finanţare. Alternative financiare pentru IMM-uri au fost creditul furnizor (23,23 la sută), leasingul (9,09 la sută) şi fondurile nerambursabile (8,08 la sută).

În ceea ce priveşte creditarea, principalele bariere în accesarea unor împrumuturi bancare sunt, în opinia managerilor din regiunea noastră, preţul creditului sau dobânzile prea ridicate (23 la sută), lipsa certitudinii privind situaţia financiară a companiei (16 la sută) sau lipsa garanţiilor (11 la sută). Nu în ultimul rând, 16 la sută dintre oamenii de afaceri consideră că la bancă sunt necesare prea multe acte ori este prea complicat de obţinut un credit în comparaţie cu alte surse de finanţare.

Există, totuşi, o serie de indicii că instrumentele de creditare ar putea fi mai des folosite de întreprinzători. Conform „Sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei”, realizat luna aceasta de BNR, una dintre concluzii este aceea că, în 2017, firmele au apelat într-o mai mare măsură la finanţare prin intermediul creditului bancar. Dar chiar şi aceste condiţii, la nivelul Galaţiului, de exemplu, volumul total al creditelor contractate de companii a scăzut în primul semestrul al anului 2017 de la 1,42 miliarde de lei la 1,37 miliarde de lei. Rezultatul a fost obţinut în condiţiile în care, deşi creditele în lei au crescut de la 981,8 milioane de lei la 1,01 miliarde de lei, pe partea creditelor în valută s-a înregistrat o scădere de la echivalentul a 445,6 milioane de lei la 365,2 milioane de lei.

Oricum, în tendinţa generală a creşterii apetitului companiilor pentru creditare, BNR recomandă băncilor mai multă deschidere faţă de mediul de afaceri.

„Companiile nefinanciare au apelat într-o mai mare măsură la finanţare prin intermediul creditului bancar, conducând la un avans semnificativ al cererii. În acest context, se constată necesitatea unei orientări mai ample a instituţiilor de credit către sectorul firmelor, acesta fiind al optulea trimestru consecutiv de creştere a cererii pe acest segment”, se arată în studiu realizat de banca centrală.

Unde s-ar duce banii? În cazul firmelor din Sud-Est, principalele nevoi de finanţare ar fi pentru investiţii imobiliare, echipamente sau tehnologie (27 la sută), finanţarea stocurilor şi a capitalului de lucru (17 la sută), dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea de noi pieţe (13 la sută) şi, nu în ultimul rând, pregătirea angajaţilor (9 la sută).

Până una, alta, prognozele BNR anunţă pentru perioada următoare o menţinere neschimbată a standardelor de creditare pentru companii, în condiţiile în care în acest an termenii creditării au rămas relativ nemodificaţi în ultimele luni. De asemenea, riscurile asociate companiilor, în percepţia băncilor, se menţin, în general, la un nivel constant. Singurele excepţii se întâlnesc în sectoarele energie, agricultură şi construcţii, unde unele riscuri de creditare au fost percepute ca fiind în creştere.

Banii cei mai mulţi se duc pe taxe şi consum

Impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe au deţinut, în 2016, o pondere de 20,3 la sută din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, se arată într-un raport al INS. Din această sumă, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7 la sută, faţă de 39,5 la sută, în 2015, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4 la sută, comparativ cu 56,3 la sută, în 2015.

Tot în anul 2015, ponderea taxelor şi impozitelor era de 19 la sută din cheltuielile totale, iar suma se ridica la 446,1 lei/gospodărie.

Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut în 2016, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7 la sută din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9 la sută din cheltuielile totale).

Creştere a afacerilor din comerţul cu ridicata

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a înregistrat o creştere cu 6,2 la sută, în primele şase luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, informează INS. Printre altele, au crescut comerţul cu produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+7,9 la sută), dar şi cu alte bunuri de consum (+5,0 la sută), precum şi comerţul cu echipamente şi furnituri (+4,5 la sută). Scăderi au înregistrat comerţul cu produse agricole (-6,4 la sută) şi cu echipamente IT&C (-0,8 la sută).

Sursa foto: Internet

Citit 2013 ori Ultima modificare Luni, 21 August 2017 17:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.