A trecut mai bine de un deceniu de când gălăţenii - oameni de afaceri sau simpli cetăţeni cu nişte drumuri de făcut – tot aşteaptă să le construiască statul fie un aeroport, fie măcar o autostradă. Simţindu-le oamenilor nevoia şi dorinţa de infrastructură, politicienii au promis în neştire că vor construi, în zona Galaţi-Brăila, atât aeroport cât şi drum de mare viteză. Totul a rămas însă la nivelul de proiect ratat şi promisiune lipsită de conţinut... Iar dacă aeroport n-a reuşit nimeni să-şi construiască, după 1989, autostrăzi s-au mai făcut. Doar că… nu la noi. Şansele să avem, în viitorul previzibil, aeroport sau autostradă sunt aproape nule. Iar în lipsa infrastructurii, oamenii de afaceri pierd bani, comunitatea pierde locuri de muncă, iar nouă, oamenilor de rând, ne este mult mai incomod să călătorim. Povestea rateurilor politice şi administrative din pricina cărora Galaţiul nu e pe harta oraşelor cu infrastructură dezvoltată, v-o spunem astăzi. Şi tot astăzi, părerea câtorva mari oameni de afaceri cu privire la necesitatea aeroportului şi autostrăzii, la Galaţi.
Aeroportul: un mare proiect îngropat. În rest, vorbe goale
În 2003, autorităţile gălăţene şi cele brăilene anunţau, cu pompă, construcţia unei zone metropolitane, cu un aeroport internaţional, care urma să coste 50 milioane de euro. Se făcuse şi un schimb de teren între Galaţi şi Brăila, din hotărârea Guvernului Năstase, urmând să înceapă lucrările în Brăila, dar pe un teren care le aparţinea de drept gălăţenilor. La vremea respectivă, primar în Galaţi era Dumitru Nicolae, iar preşedinte al CJ, Dan Lilion Gogoncea. La Brăila, primar era Anton Lungu, iar preşedinte de CJ, Aurel Simionescu. Era un proiect mamut, care s-ar fi realizat în baza unui parteneriat cu societatea cu italiană Fin.Co.Ge.Ro. Proiectul nu s-a concretizat. Presa brăileană relata, la acel moment, că Bunea Stancu, ajuns preşedinte al CJ Brăila, prefera un aeroport la Ianca unuia din viitoarea zonă metropolitană.
Ulterior, Fin.Co.Ge.Ro a ajuns, mai întâi, protagonista unui mare scandal şi a unor procese răsunătoare împotriva Primăriei din Constanţa, pe vremea când primar era Radu Mazăre. Mai exact, primarul dinaintea lui Mazăre, Mircea Mihăieşi, ar fi declarat într-o şedinţă de Consiliu Local că va concesiona nişte terenuri societăţii italiene, care urma să construiască pe ele cartiere rezidenţiale, cu toată infrastructura aferentă. Numai că în contract ar fi scris altceva, Primăria obligându-se să asigure infrastructura. Ajuns la Primărie, Radu Mazăre a început să se judece cu Fin.Co.Ge.Ro. Şi n-a avut întotdeauna câştig de cauză.
În urmă cu vreo doi ani, societatea italiană începuse să reclame, la Ministerul Finanţelor, inclusiv problemele pe care i le-ar fi creat autorităţile brăilene, în proiectul zonei metropolitane şi a aeroportului Galaţi-Brăila.
De la acea moment încoace, despre aeroport, la Galaţi, s-a vorbit mai degrabă în campaniile electorale.
Nu suntem singurii incapabili din ţara asta
Unde n-au reuşit gălăţenii, nici ceilalţi români n-au fost mult mai iscusiţi. Este adevărat că Galaţiul nu are aeroport în acest moment, în vreme ce alte 15 oraşe din ţara noastră au. La fel de adevărat este, însă, că niciunul dintre acele aeroporturi nu s-a construit după 1989. Iată care sunt oraşele din ţara noastră în care funcţionează aeroporturi şi anii în care s-au inaugurat ele, fie pentru transporturi de marfă, fie pentru călători: Tulcea (1973), Constanţa (1958), Bacău (1946), Iaşi (1926), Suceava (1962), Craiova (1938), Sibiu (1943), Târgu Mureş (1936), Cluj (1932), Baia Mare (1964), Timişoara (1964), Arad (1935), Satu Mare (1936) şi Bucureşti (1920 şi 1969). Galaţiul a avut şi el aeroport, dar acesta a fost desfiinţat în 1958.
Mai există un aeroport la Caransebeş, dar a cărui activitate s-a suspendat în anul 1994. Planuri pentru construcţia de aeroporturi se mai făceau şi la Bistriţa, Deva şi Alba Iulia şi Braşov.
Singurii care chiar au înregistrat progrese notabile au fost braşovenii. Şi nici lor nu le-a fost prea uşor. Au început, în 2013, să betoneze o pistă şi s-au lovit de tot soiul de obstacole, ba legate de statutul terenului pe care se lucra, ba de faptul că viitorul aeroport ar fi pus în pericol o comunitate de castori care trăia în apropiere. În cele din urmă, lucrările la pistă s-au finalizat. Iar lucrările la aeroport au încetat. La începutul acestui an, preşedintele CJ, Ioan Veştea, declara că va aloca 10 milioane de euro de la bugetul judeţului pentru a continua lucrările la acest aeroport pe care Bucureştiul nu l-ar fi văzut cu ochi buni. Totuşi, chiar dacă ar reuşi să repună sistemul în mişcare, lucrurile n-au cum să meargă decât foarte încet. Spre exemplu, în iunie, abia se desfăşurau întâlniri pentru stabilirea unor soluţii de racordare a zonei aeroportului la utilităţi. Dacă lucrările se vor relua sau nu, rămâne de văzut.
Autostrăzile noastre de hârtie...
Construcția de autostrăzi, în România, a început în anul 1967. De atunci au trecut 50 de ani, dar în zona noastră nu s-a răscolit niciun petec de pământ pentru construcția unui drum de mare viteză. Iar promisiuni au fost cu duiumul, în special după anul 2000. Proiectele majore de infrastructură rutieră care să lege zona Galați-Brăila de alte regiuni ale țării s-au rezumat doar la niște linii frumos colorate pe hărțile întocmite de guverne și prezentate publicului credul. Atât de multe, că probabil puse cap la cap ar face o autostradă de hârtie!
Iată câteva dintre marile promisiuni care demonstrează că polul Galați-Brăila nu a fost vreodată luat în serios, în ciuda potențialului său.
Pe 4 decembrie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat în Parlament o hartă privind tronsoanele de autostrăzi pe care Executivul de atunci promitea să le finanțeze, din fonduri guvernamentale și europene. În acea zi, strategia de dezvoltare a rețelei de autostrăzi promitea zonei noastre o autostradă Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti.
La nici 24 de ore, Executivul şi-a schimbat poziţia și a modificat din condei harta în care erau creionate viitoarele autostrăzi, în așa fel încât judeţul Vrancea să nu fie ocolit. Așa se face că a doua zi, pe data de 5 decembrie, autostrada Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti se transformase în Ploieşti-Buzău-Focşani-Galaţi-Brăila. Ar fi fost bine şi aşa, dacă s-ar fi construit!
În aprilie 2014, Guvernul promitea, pe lângă podul peste Dunăre, noi autostrăzi pentru zona noastră - Galaţi - Brăila - Buzău – Ploieşti și Galaţi - Brăila - Tulcea – Constanţa. Promisiune a fost, promisiune a rămas.
La nici un an, în februarie 2015, ni se promiteau trei drumuri expres: Bacău - Focşani - Brăila - Galaţi (213 km), investiţie estimată la 984 milioane de euro, Constanţa - Tulcea - Brăila (184 km), proiect de 1,26 miliarde de euro (cu tot cu pod - n.r.) şi Brăila - Buzău - Ploieşti - Găeşti (245 km), estimat la 1,17 miliarde de euro.
În prezent, putem spera la drumul expres Galați – Brăila – Slobozia – Autostrada A2, prevăzut în Master Planul General de Transport, dar orizontul de timp este îndelungat – 2021-2030.
Gălățenilor și brăilenilor li s-a promis insistent şi un drum expres Galați-Brăila, ba chiar a fost întocmit și un studiu de fezabilitate pentru această cale de comunicație, în 2008. De aproximativ 10 ani, atunci când a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru drumul expres Brăila - Galaţi, iar Executivul de la acea vreme a aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului, prin Hotărârea de Guvern nr. 1145, gălăţenii şi brăilenii s-au ales, iarăşi, doar cu promisiuni. Proiectul, evaluat la 140 de milioane de euro, a rămas până astăzi tot în sertare.
"Zona Galaţi – Brăila va pierde bătălia"
Florin Spătaru, director Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste Damen Galaţi: „Aeroportul este unul din lucrurile pe care le-am solicitat de o groază de timp. Orice oraş, cât de mare ar fi, nu se poate dezvolta fără o infrastructură corespunzătoare. Aici, la Galaţi, n-ar trebui văzute doar aeroportul şi autostrada, ci ar trebui şi linii de cale ferată de mare viteză, cu nişte trenuri corespunzătoare. E clar că zona Galaţi – Brăila va pierde bătălia cu alţi poli de dezvoltare industrială, strict din cauza infrastructurii.Nu e ok ce se întâmplă. Suntem obligaţi să ne aducem clienţii importanţi cu elicopterul, pe mii de euro, doar pentru că durează o oră în loc de trei ore şi jumătate. Şi aterizăm la Aviasan, unde sunt lăţoşii ăştia de câini! Ce părere credeţi că îşi fac străinii care vin în Galaţi?”.
Un brand turistic se relizează în zeci de ani
„Un aeroport sau o autostradă sunt necesare, nici nu se mai pune problema unei discuţii. Dar ar trebui să vedem şi ce avem şi nu folosim, de exemplu, Dunărea şi transportul fluvial", ne-a spus Traian Sandu, manager general al grupului Galtour&Dunărea. "Cu cât ne conectăm mai repede cu lumea, cu atât va fi mai bine. Eu am însă o reţinere că un brand turistic şi o destinaţie turistică se pot realiza de azi pe mâine. Se munceşte zeci de ani, chiar sute uneori, la crearea unui brand turistic, pentru că trebuie îndeplinite prea multe condiţii. Văd în strategia de dezvoltare a Primăriei că Galaţiul va deveni curând brand turistic. N-avem cum! Tot e pe buzele tuturor în aceste zile, gândiţi-vă că Barcelona nu înseamnă numai turism. Există şi un indicator al industriei tehnologice, iar la Barcelona, aportul acesteia este aproape egal cu cel al industriei turistice. Infrastructura trebuie să ofere alternative pentru mult mai multe industrii”.
Orice investiţie înseamnă o şansă
„Orice investiţie ar însemna o şansă, pentru că altfel ne îndreptăm spre faliment, într-o zonă tot mai nepopulată şi mai dezindustrializată", este de părere Sorin Amarinei, preşedintele Federaţiei Operatorilor Rutieri de Transport (FORT) – filiala Galaţi. "Ar fi ideal pentru regiune să se construiască un aeroport în zona Hanu Conachi, ar fi la 40 de kilometri de Galaţi, de Brăila, de Tecuci şi de Focşani. Trebuie făcut ceva în zona asta. Acum este un prim-ministru de la Brăila, chiar nu cunoaşte situaţia? Parcă ne pregătim să părăsim această zonă, nu ştiu, parcă vrem să o facem zonă-tampon între noi şi ruşi!”.
Şi Dunărea e foarte importantă
„O infrastructură bună este un element-cheie pentru afacerea noastră și pentru viitorul acesteia. Ne gândim la căile de transport care leagă Galațiul, dar în special la Dunăre. Pentru noi este crucial ca fluviul să fie permanent navigabil și în siguranță. Salutăm eforturile autorităților de a moderniza flota de spărgătoare de gheață", ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, continuând: "De asemenea, urmărim îndeaproape proiectele mari de infrastructură anunțate recent, cum ar fi conducta de gaz BRUA și podul peste Dunăre. Credem cu tărie că putem aduce - cu produsele și expertiza noastră - o contribuție importantă și am fi bucuroși să participăm la aceste proiecte unice. Nu putem decât să repetăm că nu vedem nicio logică în a se încuraja, pentru aceste proiecte, importurile de produse din afara Uniunii Europene (inclusiv oțel) și – în consecință – să finanțăm cu bani publici europeni slujbe din afara Europei iar, astfel, să le distrugem pe ale noastre. Există un cadru legal pentru susținerea furnizorilor din UE, iar România ar trebui să îl folosească, la fel ca alte țări europene”.
Timpul înseamnă bani
„Un aeroport ne-ar ajuta foarte mult pentru că, prin natura activităţii, colaborăm mai mult cu parteneri externi. Transferul spre Bucureşti-Otopeni e greoi, se pierde foarte mult timp. Ar fi benefic să se construiască un aeroport în zona Galaţiului, nu pot să cuantific efectele, dar timpul înseamnă bani. Odată făcut, s-ar deschide şi oraşul. Avem exemplul Clujului. În concluzie, spun DA pentru aeroport la Galaţi”, ne-a spus Cornel Stan, directorul general al Menarom PEC.
