Discuţiile pe care reprezentanţii confederaţiilor sindicale le-au purtat, miercuri seara, la Guvern nu vor opri protestele de stradă care au fost deja anunţate. Singura schimbare apărută ţine de faptul că guvernanţii s-au răzgândit din nou, aşa cum au făcut-o de mai multe ori în ultimul timp.
Mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, pe care Executivul a anunţat că o va pune în practică de la 1 ianuarie, i-a făcut pe sindicaliştii din marile confederaţii să anunţe proteste de stradă în perioada imediat următoare. Cartel ALFA, de exemplu, va picheta toate prefecturile din ţară în cursul săptămânii viitoare, urmând ca, pe 4 octombrie, să organizeze un miting uriaş în faţa clădirii Guvernului. Atât Cartel ALFA, cât şi Blocul Naţional Sindical au cerut Guvernului să nu mai facă experimente sociale pe români, afirmând că există riscul ca salariul net al angajaţilor la privat să scadă şi că România ar deveni astfel singura ţară europeană în care finanţarea sistemului de securitate socială ar cădea exclusiv pe umerii angajaţilor. În urma discuţiilor purtate miercuri seara, am aflat că Guvernul s-a răzgândit din nou, în sensul că fondurile speciale - şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale - vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. „Deci, din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20 la sută din cele 22,7 la sută contribuţii pentru condiţii normale sau se adaugă cinci puncte procentuale pentru deosebite şi zece puncte procentuale pentru speciale”, a afirmat liderul Cartel ALFA, Bogdan Hossu.
O presiune nejustificată pe umerii angajaţilor
„Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57 la sută contribuții angajatori, 13,35 la sută contribuții angajat), deoarece companiile au și o răspundere socială. Această distribuție - în baza principiilor solidarității, responsabilității sociale, echității, prevăzute de convențiile OIM și de tratatele și reglementările EU - asigură o repartizare echitabilă a creșterii economice între capital și lucrători. Transferul integral al contribuțiilor în sarcina lucrătorului va debalansa acest echilibru şi va pune o presiune nejustificată pe umerii angajaților. Astăzi, angajatul plătește contribuții sociale 16,5 la sută și impozit pe salariu – 16 la sută. De la 1 ianuarie 2018 salariatul va plăti contribuții sociale – 35 la sută și impozit pe salariu 10 la sută. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75 la sută, de la 1 ianuarie 2018 va plăti zero la sută”, se arată într-un document remis de Cartel ALFA.
Majorări de salarii ca la Radio Erevan
Concret, unul dintre principalele efecte negative suportate de lucrători va fi scăderea veniturilor nete din muncă. „Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior în sarcina angajatorului, pentru salarii care depășesc salariul minim va duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilități fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16 la sută la 10 la sută sau reducerea cotei de contribuții sociale cu 4,25 la sută. Spre exemplu, la un salariu brut de 2.600 lei, salariatul va pierde până la 302 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17 la sută a salariului net. În sistemul bugetar, creșterea de 25 la sută de la 1 ianuarie 2018, reprezintă, în condițiile acestui transfer, doar 4,26 la sută”, afirmă documentul citat.
Trebuie menţionat că „norma tranzitorie” prin care ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, spune că statul îi va obliga pe angajatorii privaţi să menţină un anumit nivel al salariului brut este, şi ea, foarte controversată. Ar deschide o cutie a Pandorei în ceea ce priveşte amestecul statului în contracte private de muncă.
Alte efecte negative produse de transferul contribuţiilor sociale vor fi, spun sindicaliştii, eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor, desființarea fondului de șomaj (șomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toți cetățenii, sau va dispărea ca sistem de protecție, ceea ce, din nou, contravine normelor UE sau internaționale) şi scăderea sustenabilității sistemului public de pensii (scăderea drastică a valorilor contribuțiilor la pilonul I de pensii, de la 31,3 la sută în 2008, ajunge la numai 18,3 la sută din total contribuții)”.
Concluzionând, documentul afirmă că „această soluție originală a Guvernului va da peste cap întreaga piață a muncii”.
Creşterea lucrătorilor pe salariul minim, exponenţială
În cei şapte ani de la modificarea legii dialogului social, numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial (de la 8 la sută în 2011 la peste 30 la sută în prezent), migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare, afirmă reprezentanţii Cartel ALFA. În plus, este restricționat dreptul constituțional la asociere colectivă pentru peste un milion de lucrători, angajați în cele circa 470.000 întreprinderi care au sub 15 angajați (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat).
