Modificarea Legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, este una dintre cele două revendicări ale sindicaliştilor de la Cartel ALFA, care vor picheta în această săptămână toate prefecturile din ţară. Cea de-a doua revendicare o reprezintă blocarea transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajat, transfer pe care guvernul vrea să îl pună în aplicare de la 1 ianuarie.
În 2011, Legea dialogului social era mutilată de guvernanţii de atunci, unul dintre efectele principale fiind dispariţia contractului colectiv unic pe economie. Acesta apăra inclusiv interesele angajaţilor din IMM-urile cu până la 15 salariaţi, unde nu există obligativitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Acum, lipsa CCM-ului unic la nivel naţional, care să prevadă drepturi minime pentru salariaţi şi sub care angajatorii să nu poată în niciun caz coborî, precum şi o grilă de salarizare în funcţie de pregătirea profesională, duce la nedreptăţi uneori flagrante în ceea ce priveşte salarizarea. „Efectele negative ale modificării legislației dialogului social din 2011, prin desființarea negocierii colective la nivel superior și restrângerea dreptului la acțiune colectivă, au condus la accentuarea inegalităților sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa. Astfel, de la intrarea în vigoare a condiționărilor abuzive din Legea 62/2011, nu s-a mai putut negocia niciun CCM la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85 la sută – sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de fațadă este minimă”, spune Romică Gîrneaţă, liderul filialei Galaţi a Cartel Alfa. .
Efectele sunt vizibile. „Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial (de la 8 la sută în 2011, la peste 30 la sută în prezent), migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare. Mai mult decât atât, prevederile acestei legi restricționează dreptul constituțional la asociere colectivă pentru peste un milion de lucrători, angajați în cele aproximativ 470.000 de întreprinderi care au sub 15 angajați (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat)”, continuă sindicalistul gălăţean.
În consecinţă, conform datelor Eurostat, avem lucrători tot mai săraci, „venitul anual disponibil per capita plasând România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9 la sută față de țările UE 15, dar și 61,1 la sută față de țările UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în Uniunea Europeană (19 la sută, în timp ce media UE a acestui indicator este de 9 la sută) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura condițiile minime de trai”, încheie liderul Cartel ALFA Galaţi, Romică Gîrneaţă.
