Prezent recent la Galaţi, cu ocazia campaniei de informare "Succesul e… molipsitor!", privind fondurile structurale, dl Cristian Buchiu, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) la Bucureşti, a acordat un interviu în exclusivitate ziarului "Viaţa liberă". Tema de discuţie - cât de "molipsitoare" este pentru IMM-uri accesarea fondurilor europene.
- Conform studiului "Carta Alba a IMM-urilor", realizat de patronatele din Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), doar 27,7 la sută dintre companii şi-au manifestat, în 2017, intenţia de a utiliza fondurile europene pentru dezvoltarea afacerii. Asta după ce, în 2016, doar 4 la sută dintre firme au şi reuşit să acceseze aceste fonduri. Din punctul de vedere al CE, e mult, e puţin? Poate fi acesta un semnal că IMM-urile duc lipsă de proiecte sau că fonduerile europene sunt prea dificil de accesat de către companii?
- IMM-urile reprezintă unul dintre pilonii de baza ai economiei europene, iar Comisia încearcă, prin politica de coeziune şi alte instrumente de finanţare, să asigure sprijin pentru ele. Cred că e nevoie să punem în perspectivă datele oferite de Carta Albă cu datele oferite de serviciile specializate ale Comisiei Europene, pentru a avea în vedere impactul fondurilor europene disponibile în liniile operaţionale pentru IMM-uri.
În România, acest lucru este reflectat chiar prin existenţa unui program operaţional dedicat IMM-urilor (în actualul cadru financiar): Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri (POIMM), în valoare de 100 de milioane de euro, ce sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin facilitarea accesului la credite, prin oferirea unei rate de garantare de până la 80 la sută.
De asemenea, în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, au fost semnate 110 contracte, în valoare de 50 de milioane de euro, cu IMM-uri, pentru dezvoltarea de servicii şi produse inovative în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicării. Mai mult, 14 contracte pentru start-up-uri şi spin-off-uri şi 22 de proiecte având ca ţintă companii inovative nou-înfiinţate au fost semnate începând cu 2014.
În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), acesta are o alocare totala de 820 de milioane de euro, prin Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR), pentru IMM-uri. Mai mult, 50 de milioane de euro au fost prevăzute, în cadrul POR, ca fonduri de capital de risc.
Cu toate astea, au existat şi provocări pentru IMM-uri: în cadrul Programului Operaţional Regional nu au fost semnate, în 2016, contracte pentru finanţarea IMM-urilor. Acest lucru a fost cauzat, parţial, de întârzierile privind pregătirea şi evaluarea apelurilor pentru finanţare din partea autorităţilor.
Totuşi, trebuie subliniat că, în actualul cadru financiar, peste 3 miliarde de euro au fost alocate numai pentru competitivitatea IMM-urilor. Există, de asemenea, şi alte instrumente prin care IMM-urile pot primi finanţare: programul european pentru IMM-uri "COSME", programul "Orizont 2020", precum şi Planul de investiţii pentru Europa.
Astfel, putem concluziona că există suficiente posibilităţi de finanţare europeană pentru IMM-uri, modul în care se realizează în final finanţarea propriu-zisă din liniile de alocare ţinând de o serie de factori, în principiu de calitatea şi cantitatea înscrierilor pentru fonduri din partea IMM-urilor. Nu trebuie totuşi să uitam că fondurile europene au avut un impact pozitiv profund asupra IMM-urilor din Romania. Astfel: au fost create peste 14.000 de noi locuri de muncă în cadrul IMM-urilor; 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct; 2.702 IMM-uri au primit sprijin prin instrumente financiare; 289 de IMM-uri au fost sprijinite prin programe de cercetare si dezvoltare.
Accesarea fondurilor europene, cu suspine
- Birocraţia şi condiţiile stufoase pe care le implică accesarea fondurilor europene, dificultăţile în obţinerea cofinanţării, blocajele în decontarea cheltuielilor, dar şi criteriile de eligibilitate adesea nepermisive se număr printre piedicile amintite frecvent de companii pentru accesarea fondurilor europene. Ce poate face CE pentru a ajuta firmele să depăşească aceste impedimente?
- Deşi realizările politicii de coeziune a UE sunt în mod incontestabil pozitive, numărul mare de norme care există în prezent nu facilitează întotdeauna activitatea administraţiilor locale care gestionează fondurile UE sau pe cea a întreprinderilor care doresc să solicite finanţare din partea UE. Prin urmare, simplificarea este esenţială. Astfel, printre măsurile luate de Comisie, se numără crearea unui Grup la nivel înalt pentru simplificare, precum şi publicarea unui document de Reflecţie privind viitorul finanţelor UE, document ce abordează si valoarea adăugată a finanţării din partea UE sau corelarea dintre fondurile UE şi reformele structurale din statele membre.
De altfel, chiar dna Corina Creţu, comisar european pentru politică regională, spunea că simplificarea accesului la fonduri europene este o prioritate a mandatului dumneaei. La un dialog cu cetăţenii, organizat recent la Zalău, ea arăta că s-au depus deja la Parlamentul European o serie de măsuri de simplificare pentru acest exerciţiu financiar, pentru că accesarea fondurilor europene a devenit un proces foarte complex şi foarte mulţi abandonează ideea de a le folosi. Dna Creţu explica că, într-adevăr, noi avem reguli europene, dar, din păcate, la aceste reguli europene, România a adăugat o birocraţie excesivă. Este singura ţară unde avem proiecte în care trebuie completate 5.000 de pagini de formulare. Aşa ceva, din punctul de vedere al dnei Creţu, este inacceptabil, motiv pentru care a şi iniţiat aceste măsuri de simplificare.
Banii europenei generează locuri de muncă
- Autorităţile române par a fi renunţat la a-şi asuma un calendar explicit privind aderarea la zona euro. În ce măsură poate afecta acest lucru evoluţia mediului de afaceri şi care credeţi că va fi impactul inclusiv asupra procesului de absorbţie a fondurilor europene?
- Adoptarea monedei euro şi respectarea regulilor fundamentale ale zonei euro a avut, fără îndoială, un efect pozitiv asupra economiilor care au adoptat moneda comună, facilitând investiţiile transfrontaliere, reducerea costurilor de capital, iar în timpul crizei economice oferind un cadru de stabilitate, susţinut prin politica monetară a Băncii Centrale Europene. România este unul dintre statele membre care şi-a asumat obligaţia, prin Tratat, să adopte moneda euro, acest lucru urmând să se realizeze atunci când sunt îndeplinite anumite criterii tehnice, având în vedere şi indicatori macroeconomici. Neapartenenţa la zona euro nu reprezintă un impediment în absorbţia fondurilor din politicile de coeziune, România absorbind în exerciţiul precedent aproximativ 90 la sută din fondurile puse la dispoziţie. Rate mari de absorbţie au fost realizate şi în alte ţări care nu au adoptat încă moneda euro, cum ar fi Republica Cehă sau Polonia.
- Care este valoarea totală a fondurilor europene accesate de firmele din România prin programele operaţionale aferente exerciţiului bugetar 2007-2013? Ce buget a fost alocat pentru perioada 2014-2020 şi în ce stadiu se află instrumentele financiare dedicate mediului de afaceri?
- În cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, mediul de afaceri a atras 502 milioane de euro, prin FEDR. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, la sfârşitul perioadei de programare, 2.205 contracte directe de investiţii pentru IMM-uri fuseseră finalizate, fapt ce a rezultat în crearea a 14.394 de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte instrumentele financiare, gradul de utilizare a acestora în România se află la un nivel modest, iar Comisia încurajează România să îmbunătăţească acest lucru. Astfel, în cadrul eforturilor de a ajuta autorităţile române să-şi crească capacitatea de a implementa instrumente financiare, va fi organizat un seminar pe acest subiect în luna noiembrie, la Cluj. Scopul seminarului este de a le oferi participanţilor oportunitatea de a învăţa din experienţa altor state membre şi regiuni, în ceea ce priveşte implementarea instrumentelor financiare privind capitalul de risc, instrumente legate de creşterea inovării şi competitivităţii IMM-urilor, în ciclul financiar 2014-2020.
- Care sunt domeniile în care mediul de afaceri s-a dovedit mai dinamic în atragerea fondurilor europene?
- În cadrul financiar 2007-2013, am avut cele mai multe proiecte în următoarele sectoare: construcţii, hoteluri şi restaurante, comerţul angro şi cu amănuntul, reparaţii pentru vehicule cu motor şi motociclete şi sănătate. Investiţiile în cercetare, dezvoltare şi inovare au înregistrat, de asemenea, un progres, 1.950 de noi locuri de muncă şi circa 900 de laboratoare de cercetare fiind create ca urmare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.
