Îmi place cineva, nu ”de cineva”

Vineri, 27 Martie 2020 13:00 | Publicat în Campanii VLG
"Îmi place de cineva, dar nu o să-i spun acest lucru" este o o frază pe care o găsim scrisă într-un articol din presa mondenă românească. O cititoare a trimis o scrisoare cu acest enunț către o revistă, iar editorii au reprodus textul integral, chit că el conținea cel puțin o duzină de greșeli gramaticale. Expresia "îmi place de cineva" este des întâlnită, deși este eronată. Astfel, singura variantă corectă în acest caz este "îmi place cineva", cu explicația că cine ...

Cel mai bine plătiţi doctori

Vineri, 13 Martie 2020 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Greşeala de limbă pe care o aducem în discuţie în articolul de faţă este mai subtilă decât clasicele virgule între subiect şi predicat, dezacordurile sau numărul incorect de „i”-uri din terminaţia cuvintelor. Este vorba despre cum facem acordul în construcţii care încep cu „cel mai”. "Cea mai bine plătită doctoriţă din spital lucrează la terapie intensivă”, „Cei mai bine plătiţi medici din spitalul X” sunt doar două exemple de titluri din presă care conţ ...

Nu le mulţumi „la cei”, ci „celor” care te-au ajutat!

Vineri, 14 Februarie 2020 10:00 | Publicat în Campanii VLG
Nu este de ajuns să eviţi greşelile gramaticale pentru a spune că eşti un bun vorbitor de limbă română. Deseori, diferenţa dintre un mod de exprimare elegant şi un limbaj neîngrijit constă în detalii. Un astfel de caz este cel al modului cum folosim unele complemente indirecte. Astfel, probabil că formulări de genul „Le-am mulţumit la cei care m-au ajutat” sau „I-am mulţumit la unu dintre cei care m-au ajutat” sună cât se poate de cunoscut, putând fi auzite sau citit ...

Când folosim „datorită” şi când „din cauza”

Vineri, 07 Februarie 2020 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Auzim de multe ori în jur exprimări de genul „S-a îmbolnăvit datorită stresului de la muncă” sau „A făcut accident datorită neatenţiei”. Pentru cine cunoaşte regulile limbii române, astfel de formulări zgârie invariabil la ureche. Pentru cine nu ştie, totul poate părea în regulă. Amuzant este că uneori auzi greşeli de acest fel chiar de la profesori sau jurnalişti, adică de la persoane pe care în mod normal le-ai „bănui” că ştiu să vorbească. Putem evita c ...

”A crea”, verbul care creează confuzii

Vineri, 17 Ianuarie 2020 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Foarte multe persoane întâmpină dificultăţi atunci când vine vorba de declinarea verbului "a crea". Este o greşeală de limbă care ţine în mult mai mare măsură de scriere decât de vorbire. Confuzia poate fi evitată destul de uşor, dacă ne uităm cu atenţie la verbul în cauză. Pentru că se termină în "-ea", verbul „a crea” poate părea de conjugarea a doua. Nu este însă aşa, lucru explicat de autorii site-ului dexonline.ro. „Verbul „a crea”, deşi se termină ...
Auzim frecvent în jurul nostru formulări precum "mă doare apendicita" şi "mă doare amigdalita". Fără a ignora suferinţele pe care fără îndoială persoanele respective le resimt, nu putem face abstracţie nici de folosirea greşită a unor termeni, fenomen de asemenea dureros pentru limba română. În exemplele de mai sus, cuvintele „apendicita” şi „amigdalita” sunt folosite, din cauza unor confuzii, într-un context parţial sau total greşit. Acest lucru se întâmplă deo ...

Când folosim ”care” şi când folosim ”pe care”

Vineri, 20 Decembrie 2019 12:00 | Publicat în Campanii VLG
Fac parte dintr-un grup de Facebook dedicat fotbalului european şi una dintre greşelile de limbă cel mai des întâlnite în discuţiile de aici este lipsa prepoziţiei „pe”. Apar astfel enunţuri de genul „golul care l-a dat este spectaculos” şi „jucătorul care arbitrul l-a eliminat nu a avut nicio vină”. Mă veţi întreba ce legătură au fotbalul şi discuţiile despre acest sport cu normele limbii române, din moment ce mulţi fotbalişti români actuali nu ştiu să se " ...

”Acordul în cruce” şi acordul după ”cum s-o nimeri”

Vineri, 08 Noiembrie 2019 09:00 | Publicat în Campanii VLG
În vorbirea de zi cu zi sau atunci când scriem, ultimul lucru la care mulţi dintre noi suntem atenţi este respectarea acordului între părţile propoziţiei. Rezultă, astfel, formule de genul "elevul al cărui uniformă" sau "maşina a cărui frână", care pot fi comice, în cel mai bun caz. Situaţii de acest gen apar atunci când facem acordul după regula "cum s-o nimeri" şi nu după regulile gramaticale în vigoare. "Ghidul de exprimare corectă" disponibil pe dexonline.ro tratează ...

De ce este greşit să asculţi muzică ”la maxim”

Vineri, 25 Octombrie 2019 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Graba, neatenţia sau necunoaşterea unor reguli gramaticale elementare creează de multe ori confuzie în folosirea termenilor maxim/maximum şi minim/minimum. Distincţia este însă foarte clară, din moment ce cuvintele "maxim" şi "minim" sunt adjective, în vreme ce "maximum" şi "minimum" sunt adverbe. "Copilul meu ascultă muzică la maxim până târziu în noapte", se plânge un părinte, aparent depăşit de situaţie, pe un forum. "Iată cum poţi obţine maxim de profit cu un minim ...

Noi cu ai ”noştrii”, voi cu ai ”voştrii”

Vineri, 18 Octombrie 2019 11:30 | Publicat în MAGAZIN
O glumă apărută în mediul virtual în urmă cu ceva ani spunea că pentru a nu mai apărea confuzii legate de numărul de "i" din cuvântul "copii", se instituie o nouă regulă gramaticală: pentru fiecare copil, câte un i; astfel, un copil, doi copii, trei copiii, patru copiiii ş.a.m.d.Dincolo de poantă ne confruntăm însă cu o situaţie cât se poate de serioasă. Vocala "i" prelungeşte de atâtea ori eronat unele cuvinte sau, din contră, le scurtează nepermis pe altele, încât v ...
Pagina 1 din 6