Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică pentru judeţul Galaţi. În ciuda faptului că numărul de cazuri nou diagnosticate scade, de la an la an, zeci de gălăţeni află în continuare că suferă de boala provocată de bacilul Koch, în fiecare lună.
Când vorbim despre tuberculoză, în 2017, vedem că România are încă una dintre cele mai ridicate incidenţe ale bolii din Uniunea Europeană. Astfel, în ciuda faptului că numărul de cazuri scade, în fiecare an, situaţia rămâne totuşi îngrijorătoare, sunt de părere medicii. „Anul trecut, în Galaţi, au fost înregistrate 485 de cazuri de tuberculoză, îmbolnăviri noi şi recidive. În 2015, au fost înregistrate cu 38 mai multe cazuri, faţă de anul trecut. Astfel, tendinţa este una de scădere, ca urmare a diagnosticării mai bune şi a educaţiei sanitare. Totuşi, având în vedere faptul că în 2050 se doreşte eradicarea tuberculozei de pe Glob, rezultă că mai avem încă mult de lucru”, a precizat dr. Marta Lefter, coordonatorul tehnic pentru judeţul Galaţi al Programului Naţional de Control al Tuberculozei.
Oltenia, cea mai afectată regiune
În ceea ce priveşte incidenţa bolii pe judeţe, în 2016, Galaţiul se află în top zece, la nivel naţional, cu o incidenţă de aproape 93 de cazuri la suta de mii de locuitori. Pe primul loc este judeţul Olt, cu o incidenţă de 101,8 cazuri la suta de mii de locuitori, urmat, la foarte mică distanţă de Dolj. Deşi numărul cel mai mare de îmbolnăviri s-a înregistrat în Bucureşti (944), numărul mare de locuitori ai Capitalei face ca incidenţa să fie de doar 51,1 la suta de mii de locuitori.
"Din păcate, în România tuberculoza este încă endemică, incidenţa bolii fiind de câteva ori mai mare decât în ţările dezvoltate ale lumii. Tocmai de aceea, fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea acestor statistici deloc roz înţelegând faptul că TBC-ul nu este o boală a sărăciei, aşa cum este încă împământenit în mentalul colectiv. Boala poate afecta pe oricine, indiferent de statutul social şi economic. Spre exemplu, există medici sau profesori care au aflat că suferă de tuberculoză. Fiecare dintre noi merge cu autobuzul, fiecare merge prin magazine şi pe fruntea nimănui nu scrie că este purtător al bacilului transmis în special pe care aeriană", a adăugat dr. Lefter.
Netratată, tuberculoza nu se vindecă! Până în era antibioticelor, acest diagnostic era sinonim cu moartea.
Ftizia - o istorie de cel puţin şase milenii
Numită şi ftizie, tuberculoza afectează specia umană de cel puţin 6.000 de ani, potrivit indiciilor arheologice. Astfel, unele mumii egiptene prezentau urme lăsate de tuberculoză în coloana vertebrală. Grecii denumeau această boală phthisis ("consumare") subliniind aspectul dramatic de emaciere (slăbire puternică - n.r.) generală, asociat cazurilor cronice netratate. În anul 1882, bacteriologul german Robert Koch a descoperit microbul care cauzează tuberculoza.
Robert Koch:
Cum se manifestă boala produsă de bacilul Koch
Simptomul cel mai caracteristic al tuberculozei este tusea persistentă (peste trei săptămâni - n.r.), care se accentuează progresiv şi este însoţită de expectoraţie. Bolnavii mai pot avea febră, scăderea poftei de mâncare, slăbire nejustificată, expectoraţie cu sânge. De cele mai multe ori, simptomele apar treptat, iar mulţi pacienţi întârzie să meargă la medic, sperând să le treacă. Trebuie ştiut însă că în această perioadă, înainte de prezentarea la doctor, bolnavii sunt foarte contagioşi. Cu cât se duc mai târziu la medic, cu atât vor infecta mai multă lume din jur.
Orice om care are simptome sugestive de tuberculoză (mai ales tusea) trebuie să se prezinte la medic. De obicei, i se recomanda un examen radiologic pulmonar care poate pune în evidenţă modificări care pot fi date de tuberculoză.
"Spre deosebire de gripă, tuberculoza este mult mai puţin contagioasă, transmisia făcându-se, în special, pe cale aeriană. Din zece persoane infectate, două, cel mult trei, fac boala. Orice organ poate fi afectat de bacilul koch, dar cel mai frecvent microbul afectează plămânul", a explicat, pentru "Viaţa liberă", medic pneumolog dr. Marta Lefter.
Forma rezistentă la medicamente, o provocare
Mulţi dintre pacienţii cu tuberculoză renunţă la tratamentul care se întinde pe perioada a câteva luni. Apar astfel recidivele, însoţite, uneori, de forme mult mai severe ale bolii. "Atunci când tuberculoza devine rezistentă la medicamente, tratamentul trebuie administrat zilnic, pentru cel puţin 20 de luni. În primele opt luni, vorbim de tratament injectabil. Chiar şi în aceste condiţii, rata de vindecare a pacienţilor cu tuberculoză multidrog rezistentă este de doar 30 la sută, în condiţiile în care tuberculoza sensibilă la medicamentele uzuale are o rată de vindecare de 85 la sută", a explicat dr. Marta Lefter.
