Istoria de sub picioarele noastre - La Negrileşti, arheologii dezgroapă comori
Foto: Foto: Marius Mitrof

Istoria de sub picioarele noastre - La Negrileşti, arheologii dezgroapă comori
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Puţini ştiu că la Negrileşti, localitate situată în judeţul nostru, la aproape 90 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, se află un sit arheologic clasat ca monument istoric. Zilele trecute, pe o vreme caniculară, care descuraja orice iniţiativă de a pleca la drum, reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi, consilierul Marius Mitrof, a vizitat şantierul arheologic de la Negrileşti: „Instituţia noastră are ca atribuţii, printre altele, şi efectuarea inspecţiilor la şantierele arheologice aflate în derulare pe teritoriul judeţului. Avem obligaţia de a verifica dacă arheologii respectă standardele şi procedurile de săpătură impuse prin ordine ale ministrului culturii, dacă bunurile mobile descoperite sunt manipulate corect, înregistrate şi pregătite să ia drumul muzeului pentru a fi curăţate, restaurate în vederea expunerii lor”,  ne-a declarat Marius Mitrof.

În 1981 – prima descoperire arheologică

„Sub picioarele noastre, în Negrileşti, zace o adevărată carte de istorie naţională, cu filele perioadelor istorice închise în mod aproape succesiv. În anul 1981, când a fost făcută prima descoperire arheologică la Negrileşti, nimeni nu bănuia ce potenţial prezintă zona în vestigii arheologice care ne vor vorbi despre o frumoasă istorie a locului, dar şi a judeţului Galaţi”, aflăm de la consilierul Marius Mitrof.

Zonă locuită din perioada eneolitică

La situl arheologic, Costel Ilie, arheolog şi responsabil ştiinţific al şantierului arheologic de la Negrileşti, coordonează echipa de arheologi de la Muzeul de Istorie Galaţi şi de la Muzeul Mixt Tecuci, dar şi pe studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” aflaţi în practică. „Situl arheologic, cu o întindere de aproximativ 10 hectare, este deosebit de bogat în vestigii şi în special în locuinţe, fapt ce atestă că zona a fost propice locuirii începând din Epoca eneolitică, neolitică şi până în Epoca modernă”, mai spune Marius Mitrof, adăugând: „Pe şantier am putut vedea cum, sub soarele arzător, studenţii şi muncitorii, îndrumaţi îndeaproape de arheologii Paul Ciobotaru şi Daniela Alecsă de la Muzeul Mixt Tecuci, de Adrian Adamescu de la Muzeul de Istorie Galaţi, au deschis rând pe rând filele de istorie, scoţând la iveală complexe ale unor locuinţe din Epoca neolitică (Cultura Criş), Epoca bronzului (Cultura Noua), Epoca migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş) şi o frumoasă sobă de vară, din secolul al XVIII-lea, construită din cărămizi, în vatra căruia se aflau două vase ceramice aproape întregi, aşteptând parcă stăpânii să vină să le ridice. Am părăsit şantierul arheologic de la Negrileşti, călcând parcă mai cu grijă pe pământul ars de soare, cu o teamă, nejustificată de altfel, să nu distrugem fragila ceramică, martoră la făurirea basmelor şi legendelor care ne-au încântat copilăria”.

Ascultându-l pe Marius Mitrof înţelegem că, acolo unde e pasiune, gradele Celsius nu mai contează.
Citit 4825 ori Ultima modificare Vineri, 13 Iulie 2012 18:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.