* Proba s-a putut promova doar prin simpla prezenţă a candidaţilor la examen * Cu participarea la comisia de bacalaureat, unii profesori vor efectua trei norme pe săptămână, dar vor fi plătiţi pentru una singură * Cei care nu s-au prezentat ieri la probă, sunt aşteptaţi astăzi *
Proba de competenţe de comunicare în limba română a debutat fără prea mari emoţii pentru cei peste 2.600 de elevi care au fost programaţi să susţină ieri examenul, mai ales că din comisie a făcut parte profesorul de la clasă.
Candidaţii nu au fost nevoiţi să facă altceva decât să se prezinte la examen. Cum proba este de competenţe de comunicare, profesorii au fost cei nevoiţi să le dezlege limbile elevilor, astfel încât să le acorde un calificativ corespunzător nivelului „mediu”, minimul din grila de evaluare.
Cei care au arătat că pot mai mult au fost catalogaţi cu „avansat” sau „experimentat”. Faptul că se încadrează într-un nivel sau altul nu-i afectează prea mult pe candidaţi.
Toţi elevii cu care am discutat la ieşirea din examen au recunoscut că proba a fost mai mult o formalitate şi nu s-au arătat stresaţi sau emoţionaţi în vreun fel.
O probă care nu foloseşte la nimic
În mod surprinzător, proba de competenţe de comunicare în limba română pare să fi adus mai multă bătaie de cap pentru profesori, directori şi inspectori, decât pentru candidaţi pentru care singura problemă a fost doar să se prezinte la examen.
Cei mai mulţi dintre profesorii cu care am stat de vorbă au fost de părere că proba de anul acesta a fost concepută să dea bătăi de cap profesorilor, iar pentru elevi nu are nicio relevanţă.
„E de tot râsul. Nu le foloseşte la nimic. Certificatul nu le trebuie decât să promoveze examenul, iar media nu este afectată în niciun fel. În plus, ce fel de examen e acesta în care eşti evaluat tot de profesorul de la clasă?”, spune profesorul Gabriel Gherbăluţă, de la Grupul Şcolar de Marină.
În acelaşi timp, cadrele didactice s-au plâns că departajarea pe cele trei nivele este oricum subiectivă, mai ales când e vorba ca evaluarea să fie făcută de profesorii de la clasă:
„Calificativul ˝avansat˝ care se acordă la un liceu mai slab, nu are aceeaşi greutate ca (acela) de la o instituţie de prestigiu. De exemplu, la una dintre comisiile de la ˝Metalurgic˝ s-au acordat foarte multe calificative de nivel maxim, pe când la Colegiul ˝Cuza˝, la o comisie s-a primit mai mult calificativul ˝avansat˝”.
„Ceea ce pare puţin ciudat. E adevărat că aceste calificative nu intră în calculul mediei, totuşi elevii se pot simţi nedreptăţiţi”, ne spune un cadru didactic care a dorit să nu-şi divulge identitatea.
Ar fi fost bune notele şi ceva cultură românească
Unele cadre didactice sunt de părere că elevii buni au fost dezavantajaţi de proba la bacalaureat pe sistem nou:
„Nu se face o departajare corectă între elevi doar prin cele trei tipuri de calificative. Elevii noştri au răspuns frumos, ne pare rău să-i catalogăm doar cu ˝experimentat˝ şi să nu le dăm ceea ce merită, de fapt, note de zece”.
„O asemenea probă ar fi de folos la finalizarea SAM-urilor, nu la un liceu unde se face carte serios, iar elevii au clar astfel de competenţe. Aici sunt la alt nivel. Ştiu să-şi argumenteze discursul, au cultură generală şi pot face uşor conexiuni. Pentru astfel de elevi ar fi trebuit să existe un alt calificativ”, ne spune profesoara de la CNVA, Laila Chitic.
Colega sa de comisie şi de cancelarie, profesoara Elena Tudorache a subliniat aceeaşi idee. În plus, aceasta s-a arătat supărată că proba nu conţine itemi axaţi pe cultura română:
„Suntem în Europa, dar nu trebuie să uităm că suntem români. Poate subiectele de literatură română nu ar fi trebuit să lipsească de pe niciun bilet. Aşa cum se întâmpla cu puţin timp în urmă”.
Şantajaţi emoţional la muncă patriotică
În schimb profesorii vor fi nevoiţi să facă trei zile la rând muncă patriotică. Deşi bacalaureatul a început, cei de la minister nu s-au grăbit să facă nicio precizare legată de plata profesorilor care se află în aceste zile în comisii.
Dacă la liceele cu clase mai puţine programul este de la ora 9.00 dimineaţa la 15.00, la unele instituţii ritmul de lucru este infernal. De exemplu, la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” profesorii de română vor fi obligaţi să stea la şcoală de la 9.00 dimineaţa până la ora 20.00, chiar şi după, pentru întocmirea situaţiilor.
Adică 12 ore, nici mai mult nici mai puţin, în condiţiile în care norma lor pe săptămână este de 18 ore. Ca urmare, în cele trei zile cât stau la examen, profesorii respectivi au făcut deja două norme.
În plus, ei trebuie să-şi tină orele normal în restul săptămânii şi să le recupereze pe cele din zilele de luni, marţi şi miercuri, cât au stat în comisie. Adică muncesc triplu. Şi nu-i va plăti nimeni triplu.
Se pare că nu vor lua niciun leu, pentru că ministerul consideră că toată această muncă este în timpul anului şcolar, în cadrul programului de la şcoală.
„Ne-au şantajat emoţional. Ştiau că oricum ne vom prezenta la examen de dragul elevilor noştri de la clasă. Nici nu s-a pus problema să nu venim acum. În vară, mai vedem. Nu mă poate nimeni obliga să vin la corectură, dacă nu va fi plătită munca”, ne spune profesoara Laila Chitic.
Absenţii de ieri pot da examen şi azi
Încât în unele centre examenul s-a prelungit până seara, la închiderea ediţiei nu am avut o situaţie a elevilor care au absentat.
Inspectoarea general-adjunctă Laura Marin, şefa comisiei judeţene, ne-a declarat însă că acest lucru nu este relevant deocamdată, deoarece elevii care au absentat ieri şi au avut motive serioase se pot prezenta astăzi la examen.
Proba se va desfăşura şi astăzi şi mâine.
„Nu vor fi plătiţi”
Liderul gălăţean al FEN, Constantin Ciosu, susţine că a discutat la Ministerul Educaţiei problema plăţii cadrelor didactice pentru probele susţinute în cursul anului şcolar.
„Ni s-a spus clar că nu vor fi plătiţi. Se consideră că este muncă în timpul orelor de curs. Eu nu am ştiut însă că vor sta atâtea ore în şcoală şi nici că vor fi puşi să recupereze orele astfel pierdute. E o adevărată brambureală”.
„Tot programul din licee este dat peste cap. În mod normal, cadrele didactice ar trebui să nu stea mai mult de opt ore în şcoală. Voi discuta iar la minister. Dar ştiţi ce-o să spună? Că sunt probleme inventate de mine, că nu s-a plâns niciun profesor şi că toată lumea a stat să-şi facă treaba”, ne-a declarat Constantin Ciosu.
Acesta susţine că nici situaţia plăţii supraveghetorilor şi corectorilor din vară la probele scrise nu este certă. Până la ora actuală, la minister nu s-a pomenit nimic de acest lucru, iar banii nu s-ar afla în buget.
