Cu toţii ştim cât de plictisitoare şi de agasante pot deveni activităţile pe care trebuie să le repetăm zi de zi. Nevoia de nou îşi face simţită prezenţa mai peste tot, alternanţa şi varietatea fiind factori esenţiali, care ne ajută să ne păstrăm viu interesul pentru viaţa de zi cu zi. Imaginaţi-vă însă că printre noi există şi oameni a căror viaţă depinde de repetarea de mai multe ori pe zi a unor acţiuni, majoritatea dintre ele deloc plăcute. Exemplificarea unei astfel de situaţii o întâlnim în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat de tip 1.
Ce declanşează diabetul de tip 1?
Denumită şi diabet juvenil sau diabet insulino-dependent, această boală cronică afectează între 5 şi 10 la sută dintre toţi bolnavii de diabet. Copiii şi tinerii sunt cei mai predispuşi să dezvolte această afecţiune, ea putând fi însă întâlnită şi la adulţi.
“Printre factorii răspunzători de apariţia diabetului de tip 1, primează cei ce ţin de moştenirea genetică şi de anumite infecţii virale avute în peridoada copilăriei. Cu toate acestea, nu a fost stabilită o legătură clară între moştenirea genetică, infecţiile date de anumite virusuri şi apariţia diabetului insulino-dependent. Deşi nu apare de la naştere, s-au înregistrat şi cazuri în care copii aflaţi în prima lună de viaţă au fost diagnosticaţi cu această boală”, ne explică dr. Magdalena Moroşanu, şeful clinicii de Diabet şi boli de nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi.
Boală autoimună
Mecanismul prin care se declanşează diabetul de tip 1 ţine de distrugerea celulelor pancreatice răspunzătoare de producerea insulinei. Insulina este un hormon care transformă glucidele şi alţi nutrienţi din organism în energia necesară pentru desfăşurarea activităţilor zilnice.
“Vorbim aici de o afecţiune autoimună, în care organismul produce anticorpi împotriva propriilor celule pancreatice. După ce distrugerea a avut loc, corpul nu mai produce insulina, astfel încât glucoza şi alte zaharuri nu mai pot fi trasnformate în energie. Pentru a produce energie, organismul va trece la arderea proteinelor şi a lipidelor, proces metabolic în urma căruia vor rezulta substanţe chimice dăunătoare pentru organism. Acumularea în exces a acestor produşi metabolici va duce la dezvoltarea a diverse complicaţii, unele dintre ele foarte grave, cea mai cunoscută fiind cetoacidoza diabetică ”, mai adaugă dr. Moroşanu.
Tratament axat pe trei paliere
Pentru că organismul nu mai poate produce insulină, aceasta trebuie administrată sub formă injectabilă, de mai multe ori pe zi. Respectarea unui program strict de injectare cu insulină duce la o menţinere cât mai apropiată de normal a valorilor glicemiei din sânge, ceea ce întârzie sau împiedică apariţia complicaţiilor asociate cu boala diabetică.
“Pe lângă administrarea de insulină, tratamentul trebuie să vizeze şi alţi doi factori. Astfel, este foarte importantă stabilirea unei diete echilibrate, în care cantitatea de carbohidraţi să fie distribuită proporţional pe parcursul întregii zile, tocmai pentru a evita creşterea exagerată a valorilor glicemiei. De asemenea, un alt factor esenţial este legat de adoptarea şi de respectarea unui program zilnic de exerciţii fizice, care, pe lângă ameliorarea stării generale a organismului, duce şi la eficientizarea activităţii insulinei”, a mai explicat sursa citată.
Pentru că vorbim de o afecţiune cronică, trebuie să avem în vedere şi controalele periodice la medicul de specialitate, care ne va face o evaluare a stării de sănătate şi ne va ajusta tratamentul în funcţie de rezultatele analizelor.
Tratament pe toată durata vieţii
Diagnosticarea cu diabet insulino-dependent reprezintă un moment de cotitură în viaţa majorităţii bolnavilor. Pe lângă regimul alimentar, ţinerea greutăţii sub control, exerciţiile fizice şi injecţiile cu insulină, diabeticul trebuie să-şi monitorizeze valorile glicemiei de mai multe ori pe zi, pentru a fi sigur că acestea se înscriu în limite normale. Valorile crescute ale glicemiei duc, în timp, la apariţia complicaţiilor cronice specifice diabetului, cum ar fi retinopatia, nefropatia, neuropatia şi afecţiunile cardiovasculare. Despre acestea vom scrie însă mai pe larg în următorul articol, în care vom discuta despre un tip de diabet mult mai des întâlnit, cel de tip 2.
