Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională proiecte de acte normative pentru modificarea și completarea Contractului-cadru și a Normelor metodologice de aplicare. Potrivit instituției, măsurile urmăresc să faciliteze accesul asiguraților la servicii medicale, să îmbunătățească actul medical și să reducă birocrația din sistemul de sănătate.
Medicii de familie și consultațiile preventive
Una dintre modificările propuse vizează medicii de familie care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu. Aceștia vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit, astfel încât pacienții să nu rămână fără acces la servicii medicale. Măsura este gândită ca un sprijin pentru medicii care preiau activitatea suplimentară și pentru încurajarea colaborării dintre cabinetele de medicină de familie.
CNAS propune și consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și monitorizarea bolilor cronice. Astfel, determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular va fi inclusă în consultațiile preventive, vor fi actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, iar procedurile de monitorizare a testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin vor fi clarificate.
Program mai flexibil și consultații mai lungi
Proiectele aduc modificări și în ambulatoriul de specialitate. Programul minim de funcționare al cabinetelor ar urma să fie redus de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la cinci la trei zile lucrătoare. Potrivit CNAS, măsura este menită să mențină în activitate cabinetele din zonele unde există deficit de medici și să extindă rețeaua de servicii ambulatorii.
În același timp, consultațiile pentru specialități precum pediatria, medicina internă, geriatria și genetica medicală vor avea o durată de 20 de minute, pentru evaluări mai complete și o relație mai bună între medic și pacient.
Pacienții cu boli cronice stabilizate vor putea primi prescripții pentru medicamentele din contractele cost-volum pentru o perioadă de până la 90-92 de zile, cu eliberare fracționată lunară. Măsura reduce numărul deplasărilor la cabinet și contribuie la continuitatea tratamentului.
O altă schimbare prevede că trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară se va face în cel mult trei luni de la introducerea acesteia pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, pentru ca pacienții să aibă acces mai rapid la tratamente moderne și mai puțin costisitoare.
Digitalizarea sistemului medical
Proiectele prevăd accelerarea digitalizării în sistemul de sănătate. Furnizorii de investigații paraclinice vor avea obligația de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult trei zile lucrătoare de la efectuarea investigației. Totodată, rezultatele și imaginile medicale vor fi puse la dispoziția pacienților printr-un sistem electronic securizat, în locul CD-urilor și al documentelor tipărite.
În același timp, va fi creat cadrul necesar pentru introducerea teleradiologiei, în vederea utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel național.
CNAS propune și eliminarea treptată a documentelor pe hârtie. Biletele de trimitere, rețetele, scrisorile medicale, recomandările pentru dispozitive medicale și alte formulare vor fi utilizate exclusiv în format electronic. De la 1 octombrie 2026 va fi introdusă și o aplicație pentru programarea pacienților în portalul e-SănătateaMea, iar contractele dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări vor fi semnate cu semnătură electronică calificată.
Schimbări pentru spitale și programele naționale
Proiectele clarifică și faptul că pacienții tratați prin programele naționale de sănătate curative vor beneficia gratuit de servicii atât în spitalele publice, cât și în cele private. Măsura îi vizează în special pe cei cu afecțiuni oncologice, cardiovasculare și alte boli incluse în aceste programe.
Totodată, pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi va fi extins cu monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice și tratamente stomatologice pentru copiii sub șapte ani care necesită sedare procedurală.
CNAS propune și schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Contractarea nu se va mai face în funcție de numărul de paturi, ci de numărul de cazuri rezolvate, stabilit în raport cu adresabilitatea și capacitatea fiecărei unități sanitare. În plus, spitalele vor trebui să publice pe site-urile proprii date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială. Va fi introdus și un fond de risc, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute în timpul derulării contractelor.
Acces mai rapid la dispozitive medicale
Printre modificările propuse se numără și facilitarea accesului la dispozitive medicale. Vor fi reduse termenele de înlocuire pentru anumite echipamente, precum cele compresive destinate tratamentului limfedemului și nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.
