Campanie VL "Biserici istorice gălăţene": Mănăstirea Adam - mărturii despre trecut

Campanie VL "Biserici istorice gălăţene": Mănăstirea Adam - mărturii despre trecut

Foto: Maria Stanciu
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
4 comentarii

Biserica Mănăstirii "Adam" din comuna Drăguşeni, judeţul Galaţi, este una dintre vechile aşezări monahale ce ne-a păzit, ne-a luminat, ne-a trezit la credinţă prin veacuri, iar astăzi ne oferă mărturii despre trecut. Situată pe Dealul "Apărătura", cel mai înalt deal din codrii de la Adam, mănăstirea are hramurile Adormirea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii. Actuala biserică a fost zidită între anii 1802 şi 1813 şi restaurată din temelii după 2000, dar istoria sa este mult mai veche. Începe cu dragostea unui călugăr venit aici din Răsărit, prin anul 1559, când a adus cu el Icoana Maicii Domnului - Făcătoare de Minuni.

Biserica din bârne de lemn

Icoana a fost întâi adăpostită, în a doua parte a veacului al XVI-lea, de o biserică din bârne de lemn cu hramul Tuturor Sfinţilor care, mai târziu, avea să fie mistuită într-un incendiu. Atunci a rămas doar Icoana Maicii Domnului de la Adam, care a fost descoperită în scorbura unui copac. Aşa a fost înregistrată în memoria colectivă a locului una dintre răsunătoarele minuni ale Maicii de la Adam.

Biserica din livadă

Până în anul 2009, când s-au realizat săpături pentru executarea unor chilii în curtea Mănăstiri Adam, se vorbea despre o presupusă biserică a căpitanului Adam Movilă. După această dată, tradiţia a devenit certitudine. În vara lui 2009, sub rădăcinile copacilor din mica livadă a Mănăstirii Adam au fost scoase la iveală zidurile istoricei biserici înălţate la anul 1652, în vremea domnilor Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, de însuşi căpitanul Adam Movilă. A fost sfinţită la 14 octombrie 1652, pe când era la cârma Episcopiei Romanului vlădica Anastasie. Mai târziu a fiinţat aici o şcoală de spiritualitate bizantină, dar şi un atelier, înfiinţat la 1850. Mănăstirea Adam era până la mijlocul veacului al XX-lea cea mai puternică vatră de cultură şi credinţă din sudul Moldovei. Avea (are şi astăzi) Schitul „Zimbru” şi mai ales rugăciunile din cer şi de pe pământ ale Maicii Domnului, dar şi ale Sfântului nostru Rafail de la Agapia Veche, născut la Bursucani, ţinut de poveste aflat în vecinătatea Mănăstirii Adam.

Actuala biserică s-a zidit în 1802

Arhivele ne spun că edificiul lui Adam Movilă s-a dărâmat la începutul veacului al XIX-lea, la cutremurul din 1802, fapt ce a determinat comunitatea de la Adam să înceapă ridicarea actualei biserici, care a durat până în 1813. Zidită în stil bizantin de început de veac XIX, edificiul este în formă de treflă, cu o turlă pe naos. Nu este somptuoasă, este smerită şi mult prea discretă ca zidire. Are însă la liturghiile şi privegherile de peste an un Duh aparte de sfinţenie, de înălţare.
Prin ani, Mănăstirea Adam a avut perioade mai bune şi mai grele, de decadenţă şi înălţare. În 1820 a devenit obşte de maici, iar în 1864 a cunoscut secularizarea, când a rămas fără averile pământeşti. Momente de restrişte au fost şi la cutremurul din 1940 şi în vremea ateistă de după 1959, când Mănăstirea „Adam” a devenit cooperativa „Tractorul roşu”!
O pagină de istorie nouă a început după 2001, când cu binecuvântarea ÎPS Casian al Dunării de Jos, edificiul a devenit mănăstire de maici, stareţă fiind maica Anastasia Cimbru, care, alături de mica obşte de 11 maici, în ultimii ani a refăcut din cenuşa istoriei vatra de cultură şi credinţă de la Adam. A fost restaurat zidul vechi, a fost pusă în valoare catapeteasma, iar frumoasa pictură a fost restaurată de Cristian Condurache din Vaslui, acelaşi care a refăcut haina bizantină a frumoasei noastre Catedrale Episcopale, dar şi pictura exterioară de la Mănăstirea Voroneţ, bisericile Pătrăuţi şi Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi.
În anul Domnului 2013, obştea monahală de la Adam încă speră ca autorităţile de la Drăguşeni să găsească o soluţie pentru conservarea sitului arheologic din veacul al XVII-lea, descoperit în 2009.

Citit 2096 ori Ultima modificare Vineri, 17 Mai 2013 18:15

4 comentarii

  • postat de stroica Duminică, 19 Mai 2013 11:29 Link la comentariu
    1
    0

    @Stroie Oi fi tastand de la bulau de resimti nevoia ”libertatii”.

    Raportează
  • postat de Costel Ilie Duminică, 19 Mai 2013 08:52 Link la comentariu
    0
    2

    Din anul 2006 se cunosc ruinele "bisericii din livadă".
    Cercetările arheologice preventive din anii 2006 şi 2008 au pus în evidenţă zidurile de fundaţie ale bisericii ctitorită de Adam Movilă în 1642-1643. Din nefericire de atunci nu a fost realizat nici un proiect de restaurare şi conservare a ruinelor ffostei biserici şi situl ca atare nu a fost clasat în Lista Monumentelor Istorice din România, aşa cum ar fi fost normal. Cauze.......scuze..........interese.......nepăsare............... ? Vom afla ?

    Raportează
  • postat de Stroie Duminică, 19 Mai 2013 07:20 Link la comentariu
    1
    0

    Vrem libertate, nu biserici!

    Raportează
  • postat de Mihail Sâmbătă, 18 Mai 2013 08:52 Link la comentariu
    0
    2

    Frumoase reportajele prin care,cu sensibilitate si multe informatii ni se prezinta monumente importante ,vestigii ale trecutului romanesc,aceste informatii fiind cu atat mai utile ,ajutandu-ne sa ne cunoastem trecutul si stramosii de pe aceste plaiuri bogate de amintiri ale trecutului. In spiritul unui dialog constructiv,propun doamnei Maria Stanciu sa-si extinda aria monumentelor luate in considerare si asupra altor asezaminte istorice ,chiar si laice ,cladiri vechi ale orasului sau judetului,care le-ar trezi interesul cititorilor cu siguranta!Astfel de reportaje sunt agreate de majoritatea cititorilor dornici de informatie culturala,cum am mai spus!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.