Cum ne ferim de gastrite?

Cum ne ferim de gastrite?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Tot mai mulţi gălăţeni suferă de gastrită - o boală care se manifestă, printre altele, prin dureri abdominale accentuate şi a cărei apariţie este favorizată de alimentaţia nesănătoasă, de stres şi de stilul dezordonat şi neglijent de viaţă.

Odată instalată, boala poate fi tratată cu succes, dacă pacientul merge la timp la medicul de familie sau direct la cabinetul medicului gastroenterolog şi dacă respectă cu rigurozitate indicaţiile specialistului şi tratamentul prescris de acesta.

Gastritele fac parte - alături de esofagite, duodenite şi de ulcerele gastrice şi duodenale - din categoria bolilor dispeptice, adică a celor provocate, în principal, de acidul secretat la nivelul stomacului şi duodenului, a precizat dr. Dan Botezatu, şeful secţiei de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi. Uneori aceste secreţii abundente sunt provocate de alimentaţie, de stres, fumat şi consum de alcool, alteori au la bază cauze genetice.

Stresul, fumatul şi alcoolul - inamicii sănătăţii


În ultima perioadă am văzut, din păcate, tot mai mulţi tineri care se plâng că suferă de pe urma unor afecţiuni de acest tip.

„De ce există o recrudescenţă a gastritelor, esofagitelor şi ulcerului mai ales la pacienţii tineri? Este vorba şi despre factorii de mediu. Primul pe această listă este stresul, de multe ori legat de locul sau de volumul prea mare de muncă”.

„Fumatul este încă una dintre cele mai importante etiologii a acestor afecţiuni. Aţi observat că, atunci când fumaţi, în cavitatea bucală se adună foarte multă salivă? Mecanismul de creştere în volum a secreţiilor este similar şi în stomac, iar nicotina este substanţa care cauzează secreţiile abundente. Şi consumul exagerat de alcool poate dăuna în acest sens” a precizat dl. dr. Botezatu.

Infectarea cu „helicobacter pylori”


Există şi alte cauze care pot determina apariţia gastritei. „Intervine aici şi un microb - helicobacter pylori - despre care se spune că infectează aproape 60 la sută din populaţie. Din acest procent, circa 20-30 la sută dintre pacienţi prezintă simptome. Mai exact, din cauza acestui microb apar gastrite, esofagite şi cazuri de ulcer. Tratamentul împotriva acestui microb este, bineînţeles, unul antibiotic”, a precizat dr. Botezatu.

Cum ne putem feri de acest helicobacter pylori? Medicul specialist a precizat că infectarea se produce, în principal, din cauza mâinilor murdare sau a alimentelor nespălate.

„Se poate transmite şi prin salivă. Un diagnostic clar se poate stabili doar cu ajutorul investigaţiilor endoscopice (disponibile şi în Galaţi - n.r.). Se pune şi un diagnostic prezumtiv, la care se ajunge printr-un test din sânge. Acest test măsoară nivelul anticorpilor creaţi de organismul pacientului ca să lupte cu microbii. Dar e posibil să fi avut acest microb şi să nu-l mai ai, să fi rămas doar anticorpii. Aşa că singura metodă singură de detectare este tot cea endoscopică - se recoltează un fragment din mucoasa gastrică, se operează o reacţie de culoare şi se poate observa dacă este sau nu vorba despre acest microb”, a explicat medicul specialist.

Forme severe ale bolii

Gastrita nu se manifestă, mereu, numai prin dureri accentuate la nivelul abdomenului. „Gastrita şi duodenita sunt afecţiuni difuze. Formele acute ale afecţiunilor sunt inflamaţii difuze ale mucoaselor”.

„De la o simplă inflamaţie se poate ajunge, însă,  până la afecţiunile hemoragice. Există gastrita hemoragică, destul de severă. Bineînţeles, între gastrita simplă dată de alimentaţie, stres, fumat sau alcool şi până la gastrita aceasta hemoragică este un drum destul de lung”, a mai spus medicul gastroenterolog.

Alimentaţia poate face diferenţa

„În principal, patogenia este legată de secreţiile de acid clorhidric. E greu de cuantificat din punct de vedere patogenic ce se întâmplă primăvara. Se crede, totuşi, că de vină pentru numărul mare de cazuri ar fi şi schimbările apărute în alimentaţie”.

„Astfel, de la alimentaţia bogată în proteine, glucide şi lipide care este caracteristică mai mult anotimpului rece, se trece la una care bazată mai mult pe fructele şi legumele crude: salate, ridichi, ceapă usturoi, varza proaspătă etc. Aceste legume pot prin conţinutul lor acid sau alcalin să determine o inflamaţie a unei mucoase gastrice nepregătite să le primească imediat”, a apreciat medicul gastroenterolog.

„Băuturile aşa-numite răcoritoare îşi aduc şi ele contribuţia, destul de importantă, în această patogenie, mai ales din cauza E-urilor, care nu întotdeauna sunt benefice, şi care au o mare influenţă asupra mucoasei eso-gastro-duodenale” a mai spus dr. Botezatu.

Concluzia este una cât se poate de simplă - informându-vă şi adoptând un stil de viaţă sănătos puteţi lupta cu multe dintre afecţiunile care îl chinuie pe omul modern, printre care se numără şi gastrita şi celelalte boli dispeptice.

Citit 1303 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.