- Auzim zilnic în mass-media despre aditivii alimentari. Ce sunt, de fapt, aceste substanţe, cunoscute şi sub denumirea de E-uri? Se poate formula o definiţie?
- Conform CODEX ALIMENTARIUS, „aditivul reprezintă orice substanţă, chiar de natură microbiană, care, în mod normal, nu este consumată ca aliment şi nu este folosită ca ingredient alimentar, indiferent dacă are sau nu valoare nutritivă, fiind adăugată în produsul alimentar în scop tehnologic şi/sau organoleptic (pentru sporirea gustului, aromei sau aspectului alimentului - n.r.)”. Mai simplu spus, aditivii alimentari sunt substanţe care nu se consumă, de regulă, ca aliment de sine stătător, ci se adaugă în mod deliberat în alimente, în scop tehnologic precis.
- De ce sunt folosite în industria alimentară aceste substanţe?
- Trebuie să se înţeleagă faptul că, la ora actuală, la nivel industrial, nu se pot realiza alimente SIGURE PENTRU SĂNĂTATE, fără utilizarea unor aditivi, cum ar fi conservanţii şi antioxidanţii. În plus, viaţa la raft a unui produs alimentar, care se vrea din ce în ce mai lungă (din motive economice, fireşte!), depinde, alături de conservanţi şi antioxidanţi, şi de alţi aditivi, care să păstreze produsul în starea lui iniţială. Astfel de aditivi sunt emulgatorii, stabilizatorii, agenţii de îngroşare şi de spumare, antiaglomeranţii, aromatizanţii, coloranţii ş.a.
- Cât de sigure sunt E-urile pentru consumul zilnic?
- Fiecare aditiv alimentar permis este sigur la o anumită doză, stabilită în urma unor teste de toxicitate. Doza zilnic admisibilă este mult peste nivelul a ceea ce se introduce într-un aliment. Problema devine discutabilă atunci când o persoană consumă exclusiv sau prioritar alimente gata procesate, deoarece apare EFECTUL CUMULATIV, care nu poate fi controlat. De aceea, părerea mea este că fiecare persoană trebuie să conştientizeze faptul că un consum excesiv de alimente “la pungă” nu poate fi benefic pentru sănătate. Un om trebuie să aibă o alimentaţie diversificată, în care să se regăsească toate produsele din “piramida alimentelor”, care are la baza sa produsele cerealiere, fructele şi legumele, mai apoi lactatele şi carnea. Deşi se regăsesc şi ele în piramidă, grăsimile şi dulciurile trebuie consumate selectiv şi cumpătat. Fructele şi legumele, care trebuie să aibă o pondere de minim 400 de grame pe zi, este preferabil să fie mâncate în stare proaspătă sau cât mai puţin procesate, în regim casnic, fără exces de sare şi fără adaos de conservanţi sau potenţiatori de aromă.
- Când pot deveni aditivii alimentari potenţial periculoşi sau chiar periculoşi?
- Efectul cumulativ, de care am vorbit mai sus, îi poate face potenţial periculoşi sau de-a dreptul dăunători. Oamenii trebuie să înţeleagă că a consuma ocazional alimente aditivate, şi nu totdeauna acelaşi aliment, nu reprezintă un pericol pentru sănătate, deoarece aditivii sunt periodic evaluaţi şi reevaluaţi toxicologic. Nu trebuie să uităm că sănătatea o putem ruina şi dacă nu ne alimentăm corect, chiar şi mâncând doar alimente neaditivate, preparate în casă, dacă acestea sunt în exces. De exemplu, prea multă carne roşie, grăsimile în exces, prea mult zahăr sau prea multă sare, uitând să bem apă, toţi sunt factori care ne pot altera starea de sănătate.
- Ce sfaturi le puteţi oferi consumatorilor pentru o alimentaţie sigură? Ce tipuri de alimente sunt recomandate şi ce alternative are consumatorul gălăţean pentru a evita produsele bogate în E-uri?
- În primul rând, gălăţenii trebuie să se educe singuri deoarece, din păcate, educaţia nutriţională nu se face în mod organizat, aşa cum se practică în ţările civilizate. Să citească etichetele produselor alimentare, să nu consume alimente cu termenul de valabilitate expirat, să îşi facă timp pentru a găti acasă, să cumpere mai degrabă din piaţă decât din hipermarket. Şi nu în ultimul rând, să consume minimum trei mese pe zi, să îşi facă din luatul mesei un ritual, să mestece corect şi să se bucure de hrană (aşezaţi la masă, într-o companie plăcută, nu în faţa TV-ului, PC-ului sau mergând), să bea cel puţin doi litri de apă de la robinet sau oligominerală pe zi. O hrană corect digerată va staţiona mai puţin în tubul digestiv şi, prin urmare, unii produşi cu efect nedorit vor fi mai rapid evacuaţi din corp. Iar apa, fără de care viaţa nu poate exista, ajută la o bună digestie, drenează deşeurile şi toxinele din organism, ne “spală” pe dinăuntru şi ne hidratează corect. Băuturile răcoritoare, cele alcoolice sau cafeaua nu hidratează corpul.
Cine este Luminiţa Georgescu
Conf. univ. dr. Luminiţa Georgescu a absolvit Facultatea de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare Galaţi, promoţia 1983. Între 1978 şi 1996 a obţinut mai multe importante burse de cercetare în Germania şi Franţa. Din 1990 este cadru didactic la Facultatea de Ingineria şi Ştiinţa Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi. Printre specializările predate se numără şi cea privind "Aditivii şi ingredientele folosite în industria alimentară".
