În ultima vreme, sunt înfiinţate şi promovate tot mai multe şcoli de limba engleză care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani. Atunci când părintele decide să-şi înscrie copilul la astfel de cursuri, o face pentru a-i fi mai uşor să înveţe o limbă străină, dar şi ca micuţul să fie mai isteţ.
Am luat legătura cu psihologul Carmen Rusu, care ne-a spus ce înseamnă, pentru mintea unui preşcolar, învăţarea unei limbi străine şi ce ar trebui luat în seamă de către părinţi.
Nu e rentabil pentru părinţi
„E foarte important să existe activitate cerebrală. Toţi neurologii recomandă învăţarea unei limbi străine, dar nu mă refer aici neapărat la vârsta şcolară sau preşcolară, ci la adulţi. Nu înţeleg de ce trebuie ca un copil de 3 ani să meargă la o şcoală sau o grădiniţă cu predare în limba engleză sau germană, atât timp cât acasă nu continuă această activitate. Dacă familia se pregăteşte să plece în altă ţară, e în regulă ca cel mic să meargă şi să înveţe. Dar e inutil ca un copil de 3 ani să înveţe o limbă străină, în condiţiile în care el oricum uită şi nu e profitabil pentru părinte. Şi, mai târziu, oricum va avea limbi străine în programa şcolară”, a explicat psihologul.
Cu toate că e important ca la vârsta de 3-4 ani să existe activitate cerebrală, copilul poate fi stimulat prin joculeţe, că abia atunci încep să se stabilească bazele gândirii, ale aptitudinilor, ale atenţiei, iar învăţarea unei limbi străine e dependentă de unele aptitudini. Micuţii pot să urască, după un timp, anumite cursuri la care sunt trimişi, pentru că li se impune performanţă de către profesor şi de către părintele care plăteşte cursurile.
Carmen Rusu a subliniat că accentul pe asimilarea unei limbi străine trebuie pus mai târziu, când există deja în programa şcolară disciplina, iar dacă elevul va decide să facă o carieră în acest domeniu, trebuie să fie alegerea lui.
E necesar un vocabular bogat în limba maternă
De asemenea, extrem de important este ca micuţul să vorbească corect în limba maternă, înainte să se apuce de una străină. „Am lucrat cu copii care au probleme grave de pronunţie - nu îl spun pe „r”, dar îl ajută în franceză. Dacă el nu înţelege limba maternă, nu are vocabular în limba maternă, cum să înţeleagă altă limbă? La 3 ani, mi se pare pentru mult pentru copil, în condiţiile în care atunci nici nu poate povesti ceva în limba maternă - scoate doar propoziţii scurte, şi greşite din punct de vedere gramatical. Chiar dacă sunt stimulaţi să înveţe prin joc, creativitatea li se poate dezvolta prin alte jocuri. Mie mi se pare acceptabil la vârsta de 6 ani, pentru că de-abia atunci are un vocabular în limba maternă şi înţelege despre ce e vorba. A nu se crede că engleza, franceza sau germana îi fac mai deştepţi”, a mai explicat Carmen Rusu.
Un alt aspect care nu recomandă înscrierea unui copil de 3 sau 4 ani la o astfel de şcoală este faptul că micuţul nu ţin cont de reguli, iar acestea sunt necesare în asimilarea unei limbi străine. „Ei au un cântecel, se învârt în cerc şi trebuie să asculte de nişte comenzi. Copilul de 3 ani nu le ascultă nici în română. Ce să facă cu ele? Unul bate din palme, altul nu bate. Regulile apar după 6 ani la un copil”, a adăugat psihologul.
Citeşte şi: Cum îţi protejezi copilul de pornografia online
