Printre greșelile gramaticale cel mai des întâlnite în limba română se numără și folosirea greșită a formei de imperativ negativ a verbelor ”a face” și ”a zice”. Sunt structuri extrem de des întâlnite și foarte rezistente la schimbare, așa cum o arată experiența din viața de zi cu zi. Iată astfel de exemple: ”Nu fă asta, pentru că apoi o să-ți pară rău”, ”Dacă ții la el, nu fă asta!” și ”Nu zi că mâncarea a fost rea, ca să nu-i superi”, ”Mai ...

Înainte să citim noi “Pervazul lui Dumnezeu”, autoarea, Ana Barton, trebuie să fi mers pe unele dintre drumurile vieţii pe care păşiserăm şi noi. Numai că ea văzuse lucrurile altfel. Sau poate că le văzuse la fel, pe alocuri, dar găsise mai repede vorbele potrivite ca să povestească memorabil respectivele trăiri. Vorba autoarei, "deşi toţi avem limbă, nu tuturor ne serveşte întru toate cele de folos" (p. 149). Mai ştiţi vorba aia şcolărească sau studenţească "pov ...

Riri Sylvia Manor (fostă Aberfeld şi apoi Sussman) este o scriitoare româncă, cu origini evreieşti, care trăieşte atât în ţară, cât şi în Israel. S-a născut în Bucureşti în 1935 şi a crescut în familia prosperă a omului de afaceri Carol Aberfeld, un „self-made man” care imigrase de foarte tânăr şi se întorsese în România, la 29 de ani, bogat. Lui, autoarea îi spunea "Ţuţu". Mama, „Muţa”, Paula (Lala) Zucherman, mult prea exigentă cu Riri până când copil ...

Citită într-o singură noapte, "Fata din tren" a Paulei Hawkins mi-a amintit de ce, oricâte altele aş avea de făcut, o să găsesc mereu timp pentru un roman poliţist bun. Cu toată că, în ziua de după descoperirea romanului, o să am ochii umflați de nesomn, măcar o să ştiu că am povestea citită până la capăt. Trei sunt naratoarele poveştii şi toate povestesc la persoana întâi. Rachel, femeia care divorțase de Tom din cauză că dăduse (Rachel, nu Tom!) în patima băut ...

Cu greu m-am despărţit, zilele astea, de "Viaţa şi opera", a lui Cristian Tudor Popescu. Aş fi putut s-o citesc pe toată încă de luni seara, dar poate că aşa aş fi trecut mai repede peste multe paragrafe care mi-au bucurat mintea şi sufletul mai mult, tocmai pentru că mi-am permis să le savurez pe îndelete. Mai citisem parte din texte. Le-am recunoscut, mi le-am amintit, dar asta n-a scăzut cu nimic bucuria lecturii. Ba, poate, dimpotrivă. Să reciteşti un text scris cu mână ...

Mi se pare valoros un roman de aventuri a cărui lectură te rupe de realitatea imediată şi te ajută să dai viaţă, în mintea ta, unor lumi care poate că există şi aievea, dar prin care tu n-ai ajuns şi, probabil, nici nu vei trece vreodată. E gândul care m-a urmărit ieri, după ce, cu o seară înainte, terminam de citit „Spre marginea luminoasă a lumii”, scris de Eowyn Ive, o autoare care scrie din şi despre Alaska. De la Jules Verne încoace nu mă mai bucurasem aşa de mul ...

Volumul "Călătorind prin Europa de Est" a apărut în librării exact la timp. Acum, când tot mai mulţi tineri născuţi după Revoluţie sunt nostalgici după ceva ce n-au trăit, presupunând că le-ar fi fost mai uşor să prospere în comunism, ar fi bine să citim "Călătorind prin Europa de Est", o colecţie de reportaje semnate de Gabriel Garcia Marquez şi apărută, în condiţii grafice excelente, la Editura Rao. Este o carte mică, de numai 158 de pagini şi e uşor de parcurs. ...

Editura "Black Button Books" propune o colecţie de proză scurtă semnată de Junot Diaz, intitulată "Uite aşa o pierzi". Volumul conţine nouă povestiri scurte. Majoritatea - de fapt toate, cu excepţia celei intitulate „Otravida, Otravez” - prezintă diverse momente din viaţa lui Yunior, un copil născut în Republica Dominicană, dar crescut, de la vârsta şcolară, în New Jersey. Cât fusese mic, probleme lui Yunior erau legate de faptul că taică-său era prea autoritar (povesti ...

Patrick Bateman e un tânăr de succes. Are bani, e bine ancorat în societatea din Manhattan şi, ori de câte ori îşi doreşte, poate începe o nouă relaţie cu o altă femeia. Practic, trăieşte visul tânărului american. Milioane de oameni şi-ar vinde, probabil, sufletele ca să ajungă în locul lui. Numai că Manhattan-ul nu-i chiar atât de frumos pe cât ni-l imaginăm noi. Iată fundalul pe care se desfăşoară acţiunea: „Pe trotuar, un stol de porumbei negri şi burtoşi se ...

Prima parte a vieţii lui Hajime este marcată de uimirea specifică adolescentului care - cu toată ce se implică în relaţii şi îi face pe oamenii din jurului lui ba fericiţi, ba nefericiţi - se simte mai degrabă spectator la propria viaţă. E vreme specifică descoperirilor în plan sentimental, când evenimentele vieţii lui mai degrabă îl uimesc decât îl rănesc sau înalţă. Cumva, vag, pe durata relaţiilor cu diverse fete, băiatului îi rămâne în minte imaginea lui Shima ...