Cu scopul de a încuraja arta meşteşugului tradiţional, Ordinul Arhitecţilor din România, prin Grupul de Lucru Rural, a iniţiat un proiect prin care vrea să creeze o hartă a tuturor meşterilor şi a produselor realizate de aceştia. Harta va cuprinde "meseriile tradiţionale şi produsele derivate din domeniul construcţiilor din România". Astfel, se caută meşteri precum fierari, coşari, sculptori de lemn, sobari, tâmplari, precum şi produsele rezultate din aceste meserii. Arhitec ...
În satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, l-am descoperit pe unul dintre ultimii curelari de pe la noi. Etnograful Paul Buţa ne-a îndrumat către nea Vasile P. Păvălaşcu. Păi, unde să se mai ocupe cineva de harnaşamente de cai, dacă nu într-un sat cu nume de rezonanţă tătărască, despre care o legendă pretinde că pe vremea lui Ştefan ori a lui Rareş, după o luptă cu tătarii, i-a fost adusă prizonieră tătăroaică - „o tătarcă” cu păr împletit în şuviţe, iar domnul ...
Zi de sărbătoare, duminică, la Galaţi. Festivalul Scrumbiei a adunat sute de gălăţeni pe Faleza Inferioară a oraşului. Părinţi şi copii, tineri şi bătrâni, toţi s-au adunat pentru a vedea ce le-au pus la dispoziţie autorităţile.Liniştea oraşului matinal s-a risipit imediat ce am ajuns pe Faleză, unde am fost invadaţi de mirosul scrumbiei, de muzica fanfarei şi de vocile care răzbăteau de la Foişor, unde se desfăşurau diverse concursuri. Gălăţenii au încins chiar ...
* Gardurile de beton şi mai ales termopanele au transformat tâmplăria într-un meşteşug nu foarte căutat * Pentru că este riscantă şi nici nu aduce mari profituri, tinerii evită să înveţe meseria Atunci când Gheorghe Misăilă, sau nea Ghiţă, aşa cum îi spun consătenii, a obţinut autorizaţia de tâmplar, în comuna Vânători mai erau alţi patru meşteri în lemn, care munceau zi-lumină. Era anul 1972 şi se construia casă lângă casă. Comenzile curgeau, pentru că t ...
* Gabriela Borcea se ocupă de un meşteşug pe cale de dispariţie Gabriela Borcea este printre puţinele gălăţence care au învăţat în ultimii ani arta de a ţese frumoasa catrinţă, ca parte a costumului tradiţional de la Dunărea de Jos. Ţesutul "l-a furat" de la mama sa, în urmă cu aproape trei decenii. „La noi, în Adam, comuna Bălăbăneşti, până în 1989, încă se mai ţesea. În casa părintească, mama avea război de ţesut. Făcea îndeosebi scoarţe sau lăicere ...
Singurii care se mai ocupă cu procesatul lânii în Galaţi se plâng de faptul că oamenii preferă să arunce lâna, decât să o transforme în plăpumi şi pulovere * Evident, alta ar fi fost situaţia dacă, în loc de centre transfrontaliere care nu folosesc nimănui, am fi făcut cu bani europeni ateliere de perpetuare a meşteşugurilor tradiţionale Pentru că materialele textile sunt din ce în ce mai variate, la preţuri destul de mici, industria lânii a ajuns pe cale de dispari ...
Practică meseria de mai bine de 60 de ani şi, în toată viaţa, i-au trecut prin mână zeci de mii de butoaie Pe Nea Tache din Şiviţa nu ai cum să nu îl iubeşti chiar de la prima întâlnire. Ajuns la 73 de ani, Tache Căptar munceşte ca în prima tinereţe. E plin de vigoare, sprinten, puternic şi ştie o meserie pe care tinerii de astăzi nu se mai îngrămădesc să o practice. E dogarul a 11 sate. Dacă intri în curţile oamenilor din Şiviţa şi din jur, o să ai surpriza s ...