Organele transplantabile ar trebui să fie alocate după criterii pur medicale, matematice, spun specialiştii, care consideră că decizia nu ar trebui să fie la îndemâna medicului chirurg care face transplantul, aşa cum prevede un proiect de lege al Ministerului Sănătăţii.
Astfel, un articol dintr-un proiect de lege prevede că cel care selectează beneficiarul unui transplant este chiar şeful echipei care efectuează intervenţia medicală: chirurgul. Semnalul de alarmă este tras de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care subliniază că va exista şi mai puţină transparenţă în alocarea de organe, dacă o astfel de modificare intră în vigoare. Chiar şi specialiştii care activează în domeniul transplantului susţin că decizia nu ar trebui să-i aparţină chirurgului, mai ales că nicăieri în Europa nu există o astfel de regulă.
Spre exemplu, în străinătate, alocarea are la bază două principii generale: urgenţa, determinată într-un mod obiectiv şi transparent, şi rezultatul aşteptat. "De îndată ce un donator devine disponibil în zona Eurotransplant, laboratorul cel mai apropiat determină grupa de sânge a donatorului şi caracteristicile ţesutului. Toate informaţiile medicale relevante despre donator, precum şi informaţii despre organele specifice sunt transferate în baza de date Eurotransplant. Eurotransplant generează o listă de potrivire pentru fiecare organ. Lista de potriviri este generată de un algoritm computerizat care ia în considerare toate criteriile medicale şi etice", spune fostul ministru al Sănătăţii.
Cum se aleg receptorii în România
Prin urmare, nu chirurgul alege. În România, cei care îi selectează pe receptori sunt, în cazul transplantului renal, nefrologii de transplant, arată academicianul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal de la Institutul Fundeni din Capitală. "Nu şeful echipei de transplant hotărăşte cine se transplantează, ci nefrologii de transplant. Este matematică pură, aici nu poţi să intervii cu subiectivisme sau cu favoritisme. Nu se poate. Dacă eşti corect medical şi dacă vrei să îi faci un bine acelui bolnav, nu faci aşa ceva. Pentru că, în loc să-i faci bine, poţi să îi faci un mare rău", a explicat, pentru "Adevărul", academicianul Sinescu.
Potrivit acestuia, în momentul în care există un donator în moarte cerebrală, unul dintre nefrologii de transplant de la centrul bucureştean caută în lista de aşteptare, asta după ce coordonatele imunologice ale donatorului au fost stabilite. "Intră în listă, a noastră a ajuns la 600 de pacienţi, şi vede cu cine se potriveşte. Dacă ajunge la concluzia că se potriveşte cu patru persoane de pe listă, le caută la telefon şi le cheamă pentru a li se face investigaţiile. De pe lista de aşteptare se iau cei care au compatibilitatea cea mai bună şi care au probabilitatea cea mai mare de a primi un rinichi care să funcţioneze în organismul lor", a continuat chirurgul.
