România ocupă primul loc, pe plan european, în ceea ce privește rata deceselor în rândul persoanelor sub 75 de ani, decese care puteau fi evitate, dacă sistemul medical ar fi oferit la timp asistenţa medicală potrivită. Aceasta este concluzia generală care se desprinde din datele Eurostat, publicate vinerea trecută.
În Uniunea Europeană, 1,7 milioane de persoane cu vârste sub 75 de ani au decedat, în 2015. Din totalul deceselor, mai mult de 570.000 (33,1 la sută) ar fi putut fi evitate. Cu alte cuvinte, un deces din trei, în UE, putea fi preîntâmpinat, dacă se făcea uz cum trebuie de cunoştiinţele medicale şi de tehnologia adecvată, arată datele Eurostat.
Termenul de "deces evitabil" se referă la acele decese (pentru anumite grupe de vârstă şi de anumite boli) care puteau fi evitate dacă afecţiunea ar fi fost depistată la timp şi tratată corespunzător. Pe de altă parte, conceptul poate fi înţeles în sens mai larg, incluzând şi decesele ce ar fi putut fi preîntâmpinate prin politici publice, intervenţia asupra unor factori de stil de viaţă, statutul socio-economic sau mediul înconjurător.
Bolile cardio-vasculare, principalul ucigaș
Insuficienţa cardiacă a reprezentat cauza celor mai multe dintre decesele potenţial evitabile, peste 180.000. Accidentul vascular cerebral este a doua cauză, cu 89.000 de victime făcute într-un singur an. Urmează cancerul colorectal (mai mult de 66.800 de decese), cancerul de sân (aproximativ 49.900 de decese), hipertensiunea arterială (30.400 de decese) şi pneumonia (aproape 26,000 de decese).
Proporţiile deceselor potenţial evitabile prin asistenţa medicală optimă variază considerabil între statele membre ale UE. Cea mai mare parte a deceselor care puteau fi preîntâmpinate a fost înregistrată în România (48,6 la sută). Ţara noastră este urmată de Letonia, Lituania şi de Slovacia. Pe de altă parte, cota a fost mai mică de un sfert în Franţa (23,6 la sută) şi între 25 la sută şi 30 la sută în următoarele state: Belgia, Danemarca, Olanda şi Polonia.
Românul se îngrijeşte de boală, nu de sănătate
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor din România, afirmă că totul pleacă de la managementul defectuos din sănătate. "Nu ştim să gestionăm fondurile în interesul pacientului, care oricum sunt puţine. De altfel, statul român alocă cei mai puţini bani pentru sănătate din UE. Apoi, la noi, încă persistă gândirea românului care se îngrijeşte de boală, nu de sănătate. Nu există o cultură a prevenţiei", a explicat Barbu.
