Ideea construirii unui nou spital de urgenţă la Galaţi nu este nouă. De-a lungul anilor, mai multe Guverne sau politicieni ai opoziției au cochetat cu acest proiect, fără a face însă şi ceva concret pentru a-l pune în practică. În pofida listei lungi de promisiuni şi asigurări, nicio palmă de pământ nu a fost mişcată de pe niciunul dintre terenurile destinate ridicării mult aşteptatului spital modern.
Cea mai nouă unitate sanitară din Galaţi este Spitalul Clinic Judeţean de Urgență „Sf. Ap. Andrei”, înfiinţat în urmă cu 45 de ani. Restul unităţilor sanitare cu paturi funcţionează de şi mai mult timp, în clădiri adesea nepotrivite pentru cerinţele actului medical modern.
În ultimii 15 ani, în timp ce nevoia de servicii medicale care presupun spitalizare a crescut constant, numărul de paturi din spitalele gălăţene a scăzut cu peste 500, ajungând, în prezent, la puţin peste 2.600. Chiar şi aşa, în unele saloane, suprafaţa alocată fiecărui pat este mai mică față de cât cer normele europene.
Făcând abstracţie de clădirile depăşite și șubrezite de timp în care funcţionează spitalele gălăţene, şi infrastructura de utilităţi a acestor imobile este vizibil deteriorată. Astfel, în ultimii ani, au fost investite sume importante de bani pentru cârpirea instalaţiilor termice şi a instalaţiilor sanitare ale acestor unităţi. Asemenea cheltuieli nu ar fi necesare în cazul unui spital nou.
Clădire veche, risc mare de îmbolnăvire
În al patrulea rând, în ţările în curs de dezvoltare (în categoria cărora este inclusă şi România), îmbolnăvirile produse în spital, aşa numitele infecţii nosocomiale, sunt mai des întâlnite decât în ţările dezvoltate. În ciuda acestui fapt dovedit şi logic, până la urmă, în România există o subraportare masivă a acestor infecţii. Totul, pentru a da bine în statistici şi a atinge indicatorii manageriali de performanţă. A ascunde însă problema sub preş nu înseamnă că ea încetează să mai existe. Dimpotrivă, această atitudine a struţului înrăutăţeşte şi mai mult lucrurile, iar repercusiunile se măsoară nu în statistici, ci în vieţi pierdute.
De ce am adus în discuție acest subiect? Deoarece, cu cât clădirea unui spital este mai veche, cu atât creşte riscul apariţiei infecţiilor nosocomiale. În 2011, la Spitalul Judeţean din Galaţi, doi pacienţi, de 65 şi 31 de ani, au fost ucişi de acinetobacter, un microb luat, se pare, din sala de operaţie. În Spania, în urmă cu nouă ani, o clădire de terapie intensivă a fost demolată, după ce epidemiologii s-au chinuit, timp de doi ani, să scape de aceeaşi bacterie prin dezinfecţii repetate.
Nu în ultimul rând, Spitalul Clinic Județean de Urgenţă, în mod particular, dar şi restul unităţilor medicale cu paturi din judeţ, de asemenea, sunt supraaglomerate. În ciuda faptului că mulţi gălăţeni consideră, în continuare, că cel mai bun spital este trenul spre Bucureşti, alţi bolnavi din judeţele învecinate vin la Galaţi, pentru tratament. Astfel, secţii clinice precum Neurochirurgia, Radioterapia sau Chirurgia vasculară au o adresabilitate regională, nu doar judeţeană.
„Poziţia geografică constituie un atu”
În ciuda beneficiilor evidente pe care le-am avea de pe urma înfiinţării unui nou spital, este aproape imposibil ca un astfel de proiect să poată fi dus la bun sfârşit doar cu fonduri publice (locale sau guvernamentale).
„În Galaţi, la ora actuală, avem nevoie de un nou spital. În momentul în care ar apărea un spital regional, ar fi mai mult un spital de urgenţe, pe anumite specializări. S-ar mai descongestiona astfel şi actualele spitale. Şi poziţia noastră geografică constituie un atu, cu Republica Moldova aproape, Brăila aproape, Bârlad aproape, Vrancea aproape, faptul că există şi elicopter SMURD la Galaţi, avem posibilitatea să oferim servicii medicale de calitate superioară. Şi la ora actuală Spitalul Judeţean oferă servicii medicale pe multe dintre specializări şi Brăilei, şi celor de la Tulcea, şi celor din zona Bârladului şi multora care vin de peste Prut.
Un spital regional ar fi un avantaj în plus, pentru că, pe lângă infrastructura medicală superioară celei actuale, de obicei pe lângă un astfel de spital dezvolţi şi alte activităţi economice, nu numai pe partea medicală”, este de părere preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, care adaugă însă că „este greu de crezut că vom reuşi să-l construim cu fonduri guvernamentale, să aloce Guvernul 140-150 de milioane de euro pentru un spital la Galaţi, dotat cu aparatură”.
Soluţia, un parteneriat public-privat
„Sper să avem în curând normele de aplicare pentru Legea parteneriatului public-privat, pentru că există şi această posibilitate. Sincer, eu dacă aş avea bani, aş investi într-un spital în România, cred că ar merge bine. Dar important este să fie reglementat cadrul legislativ, să poţi să faci parteneriat public-privat: Consiliul Judeţean să pună la dispoziţie terenul şi utilităţile (le avem deja), plus ce trebuie pe partea de infrastructură. CJ are în proprietate 110.000 de metri pătraţi (11 hectare), unde poţi să dezvolţi un spital regional pe orizontală, pentru că trendul nu mai este dezvoltarea pe verticală, așa cum este Spitalul Judeţean, de exemplu, ci pe orizontală”, a adăugat preşedintele CJ.
„Cazurile grave nu ar mai trebui trimise la Bucureşti sau Iaşi”
Prof. dr. Aurel Nechita, preşedintele Colegiului Medicilor din Galaţi, este de părere că Galaţiul şi Brăila ar putea beneficia împreună de un spital regional. „Dacă ne gândim la Galaţi şi Brăila, cele două oraşe atât de apropiate, vorbim de cea mai mare aglomeraţie urbană din România, după Bucureşti. Luând în calcul chiar şi doar acest aspect, este lesne de înţeles de ce avem nevoie de un nou spital judeţean construit şi dotat după ultimele standarde. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât suntem la distanţă destul de mare (aprox. 250 de kilometri – n.r.) de cele două mari centre medicale de la Bucureşti şi Iaşi. Un spital modern ne-ar permite să rezolvăm aici multe dintre cazurile grave care acum sunt trimise spre Iaşi sau la Bucureşti”, a precizat preşedintele Colegiului Medicilor Galaţi.
Prof. Nechita atenţionează că, din cauza vechimii actualului Spitalul Judeţean, vorbim şi de un risc seismic pe care l-a remarcat încă din anul 2000. „Clădirea are nevoie de consolidări. Spitalul este şi supraaglomerat. Secţii precum Neurochirurgia, Radioterapia sau Arşii lucrează acum la peste 100 la sută din capacitate. Din aceste motive, este nevoie de un spital ultramodern la „Dunărea de Jos”. Am avea resurse umane pentru funcţionarea unui astfel de spital, având în vedere că avem facultate de Medicină chiar aici, în oraş”, a concluzionat prof. Nechita.
Actualul Spital Judeţean are probleme
Şi reputatul chirurg gălăţean dr. Paul Ichim crede că, în situaţia puţin probabilă în care un nou spital va fi construit şi înfiinţat la Galaţi, problema personalului medical va putea fi rezolvată, încet-încet, mai ales că Galaţiul este centru universitar de profil. „Nu ştiu dacă este vreun medic din Galaţi care să nu se bucure de construirea unui nou spital aici. Actualul Spital Judeţean de Urgenţă datează din anul 1972 şi a început deja să arate hibe în funcţionare. Este însă greu de crezut că se va construi un nou spital în viitorul apropiat, deoarece România nu are bani nici măcar pentru construirea celor trei spitale regionale atât de mediatizate”, crede dr. Paul Ichim.
Două proiecte, zero investiţii
Ideea înfiinţării unui nou spital judeţean la Galaţi a apărut în perioada 2007-2008, atunci când, la nivel central, a fost lansat un program pentru construirea mai multor unităţi sanitare, iar pentru Galaţi a fost prevăzut un nou spital judeţean de urgenţă. Unitatea ar fi urmat să aibă o capacitate cuprinsă între 400 şi 600 de paturi. Autorităţile locale au pus atunci la dispoziţia Ministerului Sănătăţii un teren cu toate utilităţile necesare, situat la ieşirea din Galaţi, înspre Metro. În cadrul acelui proiect, s-a ajuns până la aprobarea, de către Guvern, a indicatorilor tehnico-economici. Doar că lucrurile s-au împotmolit în acest stadiu, odată cu schimbarea de guvernare de la acea vreme. Astfel, a devenit agreată o nouă idee: cea a construirii spitalului de urgenţă pe un teren situat între Galaţi şi Brăila.
„În 2009, Guvernul a dat o hotărâre prin care trei spitale regionale ar fi urmat să fie construite la Cluj, Craiova şi în zona Galaţi-Brăila. S-a făcut chiar şi proiectul, însă aşa a rămas totul, de atunci. Se optase pentru un loc cu o suprafaţă de 15 hectare, situat între Galaţi şi Brăila, la o distanţă de aproximativ 7,5 kilometri de fiecare dintre cele două municipii”, a explicat prof. dr. Aurel Nechita.
Un pat finanţat la peste 200 de persoane
România finanţează, în medie, un pat de spital la 186 de persoane, conform datelor raportate de Institutul Național de Statistică. În judeţul Galaţi, însă, un pat de spital finanţat revine pentru 204 persoane, ceea ce ne situează sub media pe ţară. Cel mai bine stau Clujul (un pat la 115 locuitori), Iaşiul (un pat la 134 de locuitori) şi Timişul (un pat la 149 de locuitori). Este un nou argument că Galaţiul ar avea nevoie ca de aer de un nou spital de urgenţă.
"România îngroapă un spital la fiecare cinci ani"
Spitalele de stat construite în România, în ultimii 27 de ani, pot fi numărate pe degete. Din contră, dacă punem în balanţă spitalele pe care politicienii le-au desfiinţat, de la Revoluţie încoace, ajungem la concluzia că numărul unităţilor sanitare cu paturi din ţara noastră este mai mic acum decât în 1990. În toată această perioadă, fiecare Guvern nu a făcut mai nimic pentru a găsi fonduri necesare ridicării şi înfiinţării de noi spitale.
Medicul Cătălin Cîrstoveanu a explicat, pentru Recorder.ro, cum s-a ajuns la o asemenea contraperformanţă. "România trimite, în fiecare an, aproximativ 1.000 de copii la tratament în străinătate. Pentru aceştia, plăteşte undeva între 15 şi 20 de milioane de euro. Astfel, în cinci ani s-ar putea construi un nou spital. Cu alte cuvinte, la fiecare cinci ani trimitem un spital în străinătate sau îngropăm un spital. Nu ne lucrează nimeni din afară. Este, pur şi simplu, o incompetenţă totală. Sunt nişte oameni incompetenţi, în nişte funcţii pe care nu le merită. Mi-am dat seama de lucrul acesta. Ocupă nişte posturi în mod inutil", este de părere dr. Cătălin Cîrstoveanu.
La Brăila, investiţie privată în domeniul sanitar
Brăila va avea, în 2020, un spital privat ultramodern cu profil chirurgical, au anunţat, în urmă cu aproximativ două săptămânii, jurnaliştii din oraşul vecin. Potrivit acestora, în prezent, se lucrează la proiectul tehnic. Unitatea sanitară va avea o suprafaţă de circa 1.800 de metri pătraţi şi va fi structurată pe şase nivele: demisol, parter plus patru etaje. Pacienţii vor renunţa astfel la drumul la Bucureşti pentru operaţii minim-invazive.
