Inițiativa privată este unul dintre vectorii de creștere a economiei în general și a celei rurale în special. Nimeni nu poate gestiona mai eficient banii decât proprietarul lor și aici e speranța pentru dezvoltarea satelor României. Rețeta pare a fi în acest caz capacitatea de a gestiona riscul, dublată de voința de a reuși, de spirit antreprenorial nativ și de acea scânteie de superbă nebunie pe care omul o capătă în momente în care destinul tinde să-i netezească drumul spre împlinire. Este şi cazul a doi tineri întreprinzători gălăţeni, care au pus pe picioare o afacere de succes la Băleni.
Doi tineri, un împrumut și muncă după serviciu și facultate
În comuna Băleni, Daniel Ursu, un furnalist de 26 de ani, de la Combinatul Liberty și soția sa, Claudia Ursu, de 23 de ani, studentă la Ingineria Mediului, au decis să devină investitori privați pornind de la un hectar de teren, moștenire de familie.
Tânărul a terminat liceul de industrie alimentară cu calificarea de tehnician gastronom, nicio legătură cu investiția în ferma de mure. A obținut zece mii de euro printr-un credit de nevoi personale, a investit ultimul bănuț din salarii, chiar și din bursa de merit a soției și așa a pornit afacerea. Astăzi investiția depășește 25.000 de euro.
A început prin a achiziționa sistemul de susținere, spalierele, sârma, împrejmuirea și utilajele necesare pentru palisat etc. A căutat pe internet și a găsit la Buzău o pepinieră de la care a achiziționat 2.500 plante de mur certificate și ulterior a realizat plantația în aer liber. A fost nevoie să cumpere și un tractor viticol pentru arat şi discuit înainte de plantare, apoi a folosit tractorul pentru frezat între rânduri.
Rețeta e în esență simplă: informare corectă, investiție de bani și viață
”Am început pregătirea terenului acum trei ani. L-am împărțit în trei sole, una e cu mure din soiul Arapaho, sola doi este cu zmeură, iar sola trei, cu mure din soiul Oachita.
Am realizat împrejmuirea, am folosit folie anti-buruieni pentru a evita eroziunea solului și recurgerea la substanțe chimice. Din folie ies numai tulpinile de mure. Începând cu primăvara anului al doilea, am format rândurile și am montat sistemul de susținere cu sârmă și spalierele. În toamna celui de-al doilea an am achiziționat și sădit plantele. Randamentul de prindere a fost undeva la 90 la sută, fără să avem experiență, alta decât cea dobândită din studiul de caz.
Acum suntem în primăvara celui de-al treilea an și efectuăm lucrări de întreținere. Până acum nu am produs decât zmeură anul trecut, într-o solă de 5 ari. Zmeura, fiind un soi remontant, produce începând cu primul an de la plantare, astfel că prima recoltă a fost de 200 kg. Anul acesta ne așteptăm să avem prima producție la mure, începând cu jumătatea lui iunie și terminând în septembrie. Estimăm o recoltă de 1.500 kg anul acesta, la 20 lei pe kilogram, ceea ce pentru noi e mulțumitor ca început. Al treilea an se recuperează peste jumătate din prima investiție. Ne vom face reclamă pe facebook, vom merge să facem livrări noi, personal. La anul estimăm patru sau chiar cinci tone. Totul cu fonduri proprii, muncă și dorința de a reuși”, ne-a declarat Daniel Ursu.
Morala acestei povești de succes
Tinerii au plecat de la zero, aproape fără niciun ajutor. Au început deja să culeagă primele beneficii de pe urma sacrificiilor și muncii lor. În curând, nu numai ei vor câștiga, ci, prin ei, se va dezvolta comunitatea locală, satul Băleni. Dacă vor reuși pe deplin, succesul lor ne va aduce nouă, tuturor, beneficii directe prin scăderea importurilor, dar și beneficiile indirecte pe care, ca urmare a modelului patentat de ei, alți tineri cu inițiativă vor căpăta încredere prin puterea exemplului și își vor dezvolta propriile afaceri. Tot un astfel de început a transformat Matca, prin răspândirea serelor, într-un producător zonal semnificativ. N-ar fi de mirare ca, în curând, mașini din toată țara să caute pe hartă comuna Băleni pentru a se aproviziona cu fructe de pădure, pe care, altfel, le-am fi cumpărat scump din import.
