De mai puţin de o lună de zile, combinatul ArcelorMittal Galaţi are un nou director general. Cu o experienţă solidă pe platforma siderurgică, Bogdan Grecu a fost numit la conducerea unităţilor ArcelorMittal Galaţi – Skopie, iar principala sa misiune va fi să asigure, alături de Comitetul de Conducere, continuitatea activităţilor din combinat şi o tranziţie lină, în condiţiile în care unitatea urmează să fie vândută, conform acordului stabilit în afacerea Ilva între Grupul ArcelorMittal şi Comisia Europeană. Ce presupune această perioadă de tranziţie puteţi afla din interviul în exclusivitate acordat ziarului „Viaţa liberă” de noul director general al combinatului, Bogdan Grecu:
- Desemnarea unui nou director general „a făcut valuri” în combinat. Care ar fi, în elementele principale, profilul dumneavoastră de siderurgist?
- De aproape 18 ani lucrez în combinat, iar din 2012 sunt membru al Comitetului de Conducere, poziţie în care m-am ocupat de departamente şi provocări profesionale diverse. Sunt din Galaţi, oraş pe care îl iubesc şi ale cărui realităţi le cunosc. Aici trăiesc cei mai mulţi dintre muncitorii noştri şi familiile lor, oameni de care îmi pasă. Iată motivul pentru care voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a asigura o viaţă mai bună pentru combinat şi pentru oamenii săi.
Văd un interes natural pentru numele directorului general al combinatului, ceea ce este normal. Dar oamenii ar trebui să înţeleagă faptul că activitatea noastră – ce înseamnă 2 milioane de tone de oţel pe an într-o unitate unde lucrează mii de oameni – este condusă nu doar de un director general, ci şi de Comitetul de Conducere (format din manageri seniori),precum şi de o puternică echipă de şefi de departamente, care au un rol esenţial în implementarea strategiilor noastre. Suntem puternici, ştim clar ce e de făcut şi suntem hotărâţi să livrăm ce am promis.
- Aţi preluat conducerea combinatului de la dl Bruno Ribo. De ce a fost necesară această schimbare şi care sunt obiectivele pe termen scurt?
- Schimbarea a fost necesară pentru a asigura o bună pregătire a vânzării şi pentru a asigura – fără turbulenţe – tranziţia către noul proprietar al combinatului.
Aş putea pune alături toate obiectivele într-unul singur: asigurarea continuităţii. Vorbim de continuitate în întărirea companiei noastre dar şi a potenţialului său de dezvoltare, în anii următori. Suntem şi vom rămâne un jucător major pe piaţă. Pentru acest an avem un plan de afaceri clar, bine adaptat actualelor condiţii şi realităţi şi trebuie să livram ceea ce ne-am angajat.
La urma urmelor, dar nu în cele din urmă, încă suntem într-un proces amplu de transformare, început când a venit criza. Transformarea a fost cheia salvării combinatului. Pentru a ne întări şi pe mai departe, transformarea este necesară şi trebuie continuată, indiferent de cine va fi noul proprietar. Scopul este crearea unei platforme de creştere a producţiei şi de diversificare a acesteia. Suntem aici să aprindem, nu să stingem lumina!
- Ce înseamnă pentru combinat această perioadă de tranziţie? Când se va încheia procesul de vânzare?
- Pentru noi, ca unitate de producţie, lunile următoare înseamnă continuarea normală a activităţii: să livrăm clienţilor şi să avansăm în implementarea proiectelor. Desigur, sunt unele adaptări pe care le derulăm, cum ar fi readucerea unor activităţi care fuseseră externalizate echipelor centrale ale ArcelorMittal, însă ne concentrăm pe ceea ce facem de obicei: să lucrăm în siguranţă şi să câştigăm loialitatea clienţilor noştri.
După cum se văd astăzi lucrurile, credem că numele viitorului proprietar ar putea fi cunoscut în această vară, iar procesul efectiv de vânzare se va încheia înainte de finele acestui an.
- Sunt tot felul de ipoteze şi scenarii privind identitatea noului proprietar. Cine ar fi interesat de combinat? Ne putem aştepta la investitori din Uniunea Europeană sau din spaţiul ex-sovietic?
- Cred cu tărie că suntem interesanţi pentru diferiţi investitori. Industria oţelului este una globală, aşa că pot fi multe posibilităţi. Astăzi, nu putem specula privind originea posibilului nou proprietar al combinatului, dar îl putem afla în curând, în această vară.
Dar de ce sunt încrezător? Pe de o parte, cu toţii trebuie să înţelegem că atât vânzarea, cât şi post-vânzarea vor fi sub supravegherea Comisiei Europene, care doreşte ca Galaţiul să facă o concurenţă puternică produselor ArcelorMittal. Sunt, de asemenea, sigur că acest proces va oferi Galaţiului noi perspective de creştere a afacerii.
Pe de altă parte, este important ca noul proprietar să aibă mijloacele necesare – financiare, economice, tehnice – care să sprijine acest model de creştere. Acest punct va fi verificat de autorităţile relevante. Oţelul şi cărbunele reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene, dar şi prima comunitate economică din Europa. Din această perspectivă, interesul uriaş al Europei pentru industria de oţel este uşor de înţeles.
- Care este semnificaţia faptului că Galaţiul şi Skopie sunt în pachetul de separare? Ne putem aştepta ca cele două unităţi să fie vândute împreună?
- Toate unităţile din pachetul de separare sunt suficient de mature şi competitive pentru a se descurca singure şi pot continua activitatea – într-un mod sustenabil - indiferent de cine va fi noul proprietar. În acest moment nu ştim dacă există un investitor doar pentru Galaţi, pentru Galaţi şi Skopie sau pentru întregul pachet. Dar între Galaţi şi Skopie există sinergii importante. Există o colaborare puternică între noi şi – în multe aspecte – am acţionat ca o singură unitate. Acest lucru poate adăuga valoare posibililor investitori.
- Pachetul care reprezintă combinatul include şi alte unităţi cum ar fi Romportmet şi fabrica de ţevi sudate?
-Da, există atât o logică economică, dar şi una industrială în a încorpora întregul lanţ logistic şi de producţie într-un pachet industrial coerent şi atractiv.
- Sindicatele se opun vânzării, poate acest lucru să blocheze procesul?
- Împreună cu Mihaela Crăciun, directorul nostru de Resurse Umane, m-am întâlnit recent cu sindicatele, cu care am avut un schimb fructuos de opinii. Părerea sindicatelor şi vocea angajaţilor sunt deopotrivă importante în această ecuaţie, iar procesul trebuie să urmeze o procedură legală.
Cred că toate părţile au acelaşi obiectiv – continuitatea. Sunt hotărât să menţin schimburile de opinii periodice şi transparente cu reprezentanţii salariaţilor şi să construim împreună pe platforma creată în ultimii ani. Transparenţa şi respectul mutual sunt elemente-cheie ale acestei abordări.
- Când s-a anunţat că Galaţiul este parte a pachetului de separare unele proiecte de investiţii erau în derulare. Ce se va întâmpla cu acestea? Au fost oprite sau modernizarea va continua?
- Investiţiile noastre nu s-au oprit niciodată, nici măcar în “anii negri” 2008 – 2009, când criza ne-a lovit puternic activitatea şi rezultatele. Cum am mai spus, obiectivul este continuitatea. Aşa că vom continua să implementăm toate investiţiile din planul nostru de afaceri.
Ca exemplu, am decis recent să investim șapte milioane de euro în îmbunătăţirea filtrelor de la Aglomerare. Proiectul se va încheia la finele anului 2019. Acest lucru arată angajamentul nostru de a continua să ne îmbunătăţim “amprenta de mediu” în comunitatea noastră.
Desigur, dezvoltarea de noi proiecte va fi decisă după ce ne vom alinia la priorităţile şi strategia noului proprietar.
- Angajaţii sunt îngrijoraţi privind viitorul slujbelor lor. Există vreo garanţie că noul proprietar le va menţine?
- Această întrebare este mai curând legată de trecut, astăzi trăim într-o nouă realitate a pieţei muncii. Provocarea este mai curând să fim mai eficienţi şi să creştem o nouă generaţie de siderurgişti, pe măsură ce alţi colegi vor ieşi la pensie.
Răspunzându-vă la întrebare, voi încerca să fiu cât se poate de direct: nici un coleg nu ar trebui să aibă vreo îngrijorare atât timp cât lucrează în siguranţă, este dedicat activităţii sale şi sarcinilor normale, îşi îmbunătăţeşte activitatea, doreşte să înveţe noile tehnologii care ne vor moderniza combinatul. La urma urmei, acesta este scopul comun.
Pe măsură ce mulţi dintre colegii noştri se vor pensiona, trebuie să ne aliniem noilor tehnologii, dacă vrem să avem o creştere şi o modernizare a Combinatului. Aceste tehnologii ne vor permite să continuăm activitatea recrutând mai puţini oameni în comparaţie cu numărul celor care pleacă. Dar cu toţii – cei care rămân şi noii colegi – va trebui să ne adaptăm şi să folosim echipamente care vor deveni – în fiecare săptămână şi în fiecare zi – mai automatizate şi computerizate.
Dar, cu siguranţă, într-o companie privată nu poate exista o garanţie privind numărul de locuri de muncă. Numărul acestora este direct legat de eficienţă, într-o piaţă competitivă. Cu toate acestea, va trebui să înţelegem, cu toţii, că o afacere sustenabilă şi care creşte - în ciuda nevoii de ameliorare a productivităţii – va crea, cu siguranţă, slujbe. Iar astăzi avem mai curând o îngrijorare pentru că ne este din ce în ce mai dificil să găsim muncitori tineri, cu comportamente sigure şi dornici să înveţe pentru a fi mai buni.
Unitatea şi-a redus pierderile, dar rămâne "pe minus"
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a înregistrat în 2017, la o cifră de afaceri de 4,66 miliarde de lei, o pierdere de 153 milioane de lei (faţă de pierderi de 271 milioane de lei, în 2016), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Rezultatul a fost obţinut în condiţiile în care, anul trecut, au fost derulate o serie de investiţii care au necesitat inclusiv întreruperea timp de o lună de zile a fluxului cald, a precizat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bogdan Grecu: „În 2017 producţia noastră a fost redusă pe fondul unor lucrări majore de investiţii şi mentenanţă derulate mai ales la Oţelărie. Acestea ne vor ajuta să producem mai bine în perioada următoare. Pentru mine cel mai important este că piaţa e bună, iar noi facem toate eforturile posibile de a beneficia de acest lucru. Cred cu tărie că suntem acum în cea mai bună formă posibilă din ultimii zece ani, pentru a atrage interesul unor parteneri industriali serioşi şi sustenabili”.
Cine este noul director al ArcelorMittal Galaţi
Bogdan Grecu (41 de ani), a absolvit Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie cu un masterat în economie. Din 2001 s-a alăturat echipei combinatului siderurgic Galaţi. Din 2012, a fost membru al Comitetului Director al ArcelorMittal Galați şi a coordonat diverse activităţi cum ar fi: audit intern, cumpărări, logistică, investiţii, I.T., automatizări, lanţ furnizor şi cerere. În 2015, Bogdan Grecu a fost numit director Demand&Supply în cadrul ArcelorMittal Galaţi, poziţie din care, în cursul lunii mai, a fost numit director general al unităţilor ArcelorMittal Galaţi – Skopie.
Procedura de vânzare, pe scurt
După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, Comisia Europeană a aprobat, pe 7 mai, achiziţia de către Grupul ArcelorMittal a oţelăriei Ilva, din Italia. În baza normelor anti-trust, CE a aprobat „pachetul de compensare” propus de ArcelorMittal, ce include scoaterea la vânzare a unor unităţi europene, printre care şi combinatul siderurgic de la Galaţi. ArcelorMittal s-a angajat să organizeze un proces de vânzare deschis, nediscriminatoriu şi transparent al pachetului de cesionare, deschis tuturor potenţialilor cumpărători interesaţi. În final, CE va fi cea care va evalua şi aproba tranzacţia.
Ce se va întâmpla cu „activele secundare”
În contextul vânzării Combinatului, ce se va întâmpla cu “activele secundare”, cum ar fi priza de apă sau stadionul? Vor fi vândute şi acestea? „Suntem aici să producem şi să vindem oţel, să plătim salarii şi taxe către comunitate, de aceea ne concentrăm pe oamenii noştri şi pe producţie – a declarat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bogdan Grecu Desigur, noul proprietar va studia aceste situaţii – una câte una – şi va lua deciziile cele mai potrivite. Referitor la Priza de Apă, ea nu este un activ secundar, ci parte a echipamentelor noastre industriale de bază, fără de care nu putem să continuăm activitatea. Folosim direct trei conducte pentru alimentarea combinatului, iar cea de-a patra a fost transferată municipalităţii. Activitatea de pompare a apei din Dunăre este comună, aşa cum a fost proiectată şi construită în anii ’70. Este şi o soluţie foarte economică pentru oraş. Facem această activitate de pompare a apei brute la nivelul costurilor, fără să avem obiectivul de a obţine profit”.
