Unicitatea Galaţiului este dată, printre altele, şi de lucrările de sculptură în metal amplasate atât pe faleza superioară şi cea inferioară a Dunării, cât şi în municipiu (pe strada Brăilei, în Parcul Cloşca). Aici, de-a lungul timpului, au fost cinci ediţii ale taberei naţionale de sculptură în metal: două înainte de 1989 (în 1976 şi 1977) şi trei după (în 1991, 1995 şi 1997).
Lucrări fără „soartă”Au rezultat circa 40 de lucrări ce pot fi văzute, dar şi câteva care n-au avut „soartă”: una aparţinându-i sculptorului constănţean Wilhelm Demeter, care din cauza dimensiunilor gigantice şi din cauza unei „raze” ce ar fi urmat să traverseze faleza superioară, constituind un potenţial pericol pentru trafic, nu a putut fi amplasată în faţa Hotelului Faleza, în 1977; o alta, aparţinându-i sculptorului olandez Everdt Hilgemann, intitulată „Omagiu lui Brâncuşi”, care nu a fost agreată de autorităţi, în 1991 (înfăţişa o coloană „turtită”, alcătuită din trei paralelipipede vidate). Ar fi trebuit amplasată la Potcoava de Aur, însă a fost „exilată” undeva lângă Trecerea bac, după care i s-a pierdut urma. De asemenea, „Noul Ierusalim - Cetatea”, lucrare realizată tot în 1991, de Marian Zidaru, amplasată iniţial pe strada Domnească, lângă Facultatea de Mecanică, de jur împrejurul unui nuc, a fost mutată în curtea interioară a campusului, la solicitarea Episcopiei, pe motiv că ar conţine simboluri anticreştine, iar nucul respectiv a fost tăiat, doar ca să poată fi mutată lucrarea! Tot o schimbare a amplasamentului, mult mai sinuoasă, a avut-o „Evoluţie - Revoluţie”, realizată de Bela Crişan în 1991: postată iniţial pe locul unde astăzi se află Mc Donald’s, sculptura a dispărut pentru o vreme şi a reapărut apoi pe Faleza inferioară, unde se găseşte şi în prezent.
Se prefigurează ediţia a VI-a
De ce am făcut această recapitulare? Pentru că, la 15 ani de la ultima ediţie a Taberei de sculptură în metal de la Galaţi, se prefigurează încă o ediţie, a şasea, luna viitoare. Iniţiativa îi aparţine Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”. Cătălin Fetecău, decanul facultăţii, explică: „Mi-aş dori ca această acţiune să se permanentizeze. Lucrările ar urma să fie amplasate în parcul din Campusul studenţesc situat pe strada Domnească, nr. 111. Sponsorii îşi pot lua câte o lucrare pe care să o amplaseze fie la sediul lor, fie în oraş, cu acordul Primăriei. Ne sprijină Fundaţia Culturală „Nicolae Mantu”, Muzeul de Artă Vizuală şi Primăria Galaţi. Ideea o am de mulţi ani, de când am văzut în curtea Inspectoratului Şcolar Judeţean lucrări din lemn rezultate în urma unei tabere de sculptură. Acum, având Spaţiul cultural deschis „Nicolae Mantu”, m-am gândit să-l estetizăm”.
Costuri estimative
Tabăra este programată în perioada 1-12 august. Calculul estimativ al cheltuielilor arată astfel: „Materialele şi consumabilele ajung la 20.000 lei. Ne ajută şi sponsorii: de pildă Şantierul Naval Daewoo Mangalia, prin fostul meu coleg Vasile Iorga, iar Universitatea va oferi cazare pentru artiştii care nu sunt din Galaţi şi masă pentru toţi participanţii. Vom lua legătura şi cu ArcelorMittal şi cu Şantierul Naval Damen, pentru electrozi, profile, fier vechi. Consumabilele sunt foarte importante. Fundaţia Nicolae Mantu dă premiile pentru artişti - 1.500 lei pentru fiecare dintre cei şapte participanţi. Cel care ne ajută foarte mult în demersul nostru este Costică Voicu, directorul Parcului Industrial Galaţi. Totalul cheltuielilor estimate se ridică la 52.400 lei”, declară Cătălin Fetecău.
Ecologizarea lucrărilor existente
„Pentru că în preajma sculpturilor de la precedentele ediţii ale taberelor, au crescut copaci şi unele nu mai sunt vizibile, studenţii noştri de la Ingineria mediului sunt interesaţi să facă voluntariat, împreună cu reprezentanţii ADP, să cureţe zona şi să pună în valoare acele lucrări, începând din toamnă. Facultatea noastră este înfrăţită cu Colegiul Tehnic „Traian Vuia” şi avem şi sprijinul lor în acest proiect”, aflăm de la decanul Facultăţii de Mecanică.
Codul lui… Sergiu Dumitrescu
Sculptorul gălăţean Sergiu Dumitrescu este cel care a realizat lucrări, dar a şi coordonat cele trei ediţii de după 1990 ale taberelor de sculptură în metal de la Galaţi. Este, totodată, cel care a avut iniţiativa revopsirii lucrărilor şi care deţine fişele cu codurile de culori ale acestora: „Am făcut adrese şi din partea Direcţiei pentru Cultură, pe când eram director acolo, şi din partea Centrului Cultural, către Direcţia Tehnică a Primăriei, prin care am pus la dispoziţie catalogul cu codurile de culori, util în revopsirea lucrărilor existente. În 2009 s-a început cu trei lucrări, după care s-a oprit toată povestea”. Poate că acum, punând cap la cap iniţiativele celor de la Mecanică şi cunoştinţele lui Sergiu Dumitrescu, se va putea face în sfârşit ceva pentru operele care aşteaptă de atâţia ani să-şi recapete înfăţişarea iniţială.
Ce spun cunoscătorii
Am mai luat legătura cu doi dintre sculptorii gălăţeni care au participat la primele două ediţii ale taberelor de la Galaţi - Silviu Catargiu şi Gheorghe Terescenco. Şi-au amintit cu plăcere organizarea impecabilă a taberelor, sunt onoraţi de faptul că au avut posibilitatea să se numere printre cei care au contribuit la înfrumuseţarea oraşului, dar sunt mâhniţi de felul cum arată acum lucrările. Cât despre iniţiativa organizării unei noi ediţii, anul acesta, amândoi sunt sceptici: „Banii sunt problema şi materiile prime. Plus faptul că atât Şantierul Naval cât şi Combinatul sunt acum privatizate şi, dacă patronii nu sunt interesaţi, nu-i poate nimeni determina să susţină un astfel de proiect”, spun artiştii. Un lucru e sigur: lucrările de la ediţia din acest an nu vor fi de dimensiunile celor existente deja (atunci s-a lucrat cu echipe de muncitori de la cele două firme, desfăşurarea de forţe fiind impresionantă). În plus, anul acesta se va merge pe ideea „artă ecologică şi ecologizare prin artă”, iar ca materiale, pe lângă deşeuri metalice se va folosi şi lemn.
