Poetul tecucean Paul Blaj şi-a lansat, ieri, la Foişorul de pe Faleza Dunării, minivolumul „Memorialul dantelelor galbene”, numărul 8 în colecţia cArtEsenţe a Editurii Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Cu foşnet de aer şi de apă în fundal, în cuvinte alese şi, deopotrivă, binemeritate, organizatori, scriitori şi critici literari nu s-au zgârcit în a vorbi despre autor şi despre carte: Florina Zaharia, Sergiu Dumitrescu, A.G.Secară, Eleonora Stamate, Vasile Sevastre Ghican, Tănase Dănăilă – toţi evidenţiindu-i talentul şi harul poetic: „Poezia sa este simplă dar puternică, încât are virtutea de a imita lumina. Domnule conaş Paul Blaj, azi ai reuşit să ne aduci aici, la prânzul luminii cu iarba, sfinţenia cuvântului, să gustăm din hrana sufletului tău, atât de sugestiv numită Memorialul dantelelor galbene”. O poezie care curge din seninul lui Dumnezeu spre marile noastre păcate, până acolo, la următoarea oprelişte a omenirii, singurătatea”, a spus Vasile Sevastre Ghican.
Plasticiana Monica Turcu, membră a Grupării „Athanor”, a realizat o splendidă instalaţie de artă, ce a însoţit volumul, inspirată ce câteva versuri ce nu au cum să nu-ţi rămână în suflet: „când mi-e dor de dumnezeu stau ore întregi nemişcat şi urmăresc cum se face noapte. nimic nu spulberă senzaţia de reîntregire” (poezia „mi-e dor de dumnezeu şi asta e bine”).
Autorul a rezumat în puţine cuvinte emoţia şi bucuria ce l-au încercat, deopotrivă, la lansarea celui de-al zecelea volum al său: „Florina Zaharia a intuit, ca de obicei, că după un Zimbru (aluzie la autorul volumului numărul 7 din colecţia cArtEsenţe – n.n.) trebuie să vină un Blajin. În context religios eu mulţumesc este pleonasm, pentru că eu înseamnă mulţumire. Vă mulţumesc!” şi a încheiat spunând: „Nu ezitaţi să mă băgaţi în buzunare, când aveţi ocazia”, formatul mic al cărţii fiind ideal pentru a încăpea chiar şi în cel mai mic buzunar.
Medicul şi scriitorul Petru Blaj Dinvale, tatăl lui Paul, este personajul care apare ca un laitmotiv în cartea lansată ieri. Astfel că emoţiile sale au fost, poate mai mari decât ale autorului: „Eu sper că împărtăşesc ceea ce şi băiatul meu a împărtăşit: toată dragostea şi căldura celor care au fost prezenţi aici şi mai ales exprimările atât de frumoase care aduc întotdeauna sufletului o hrană deosebită, pe care nu o găseşti oriunde. De aceea mă bucur pentru acest eveniment pentru că, într-adevăr, sufleteşte m-a înălţat tare mult”, ne-a declarat Petru Blaj. Cât despre Paul, tatăl său afirmă: „Orice tată poate fi subiectiv. Dar, de data aceasta sunt obiectiv când spun: îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi l-a dăruit!”.
