Ambiguităţile legislative nu vor mai putea fi folosite împotriva contribuabililor în timpul controalelor, a susţinut secretarul de stat Cătălin Beciu la întâlnirea cu întreprinzătorii gălăţeni
Proiectului noului Cod Fiscal va produce „efecte uluitoare asupra economiei româneşti”, iar „efervescenţa pe care o va produce va fi vizibilă încă de la mijlocul acestui an”, a susţinut Cătălin Beciu, secretar de stat în Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, în cadrul unei întâlniri, organizate cu sprijinul Patronatului IMM-urilor Galaţi, cu reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi cu cei ai unor instituţii publice care, sub o formă sau alta, gestionează relaţiile cu mediul privat. Interesant este că tot acest optimism - destul de neobişnuit pentru o societate ce pare mai degrabă că agonizează, decât că progresează – vine nu atât din calitatea de om politic a secretarului de stat Cătălin Beciu, în prezent membru PLR, cât din cea de persoană care provine din mediul de afaceri (construcţii, consultanţă, automatizări industriale etc.) şi care ştie ce înseamnă să ai „un contact abraziv” cu organele Ministerului de Finanţe. Desigur, noul Cod Fiscal ar urma să aducă o serie de măsuri mult dorite de mediul de afaceri, precum reducerea TVA la 20 la sută din 2016, cota de impozitare diferenţiată pentru microîntreprinderi, scăderea cotei unice la 14 la sută din 2019, dar optimismul secretarului de stat se bazează nu atât „pe cifre”, cât pe noile principii care vor fi introduse de noul Cod Fiscal. „Sunt principii care schimbă foarte mult raportul de forţe dintre stat şi mediul privat”, a declarat secretarul de stat Cătălin Beciu.
Unul dintre cele mai importante elemente pe care noul Cod Fiscal le introduce este aplicarea principiului „in dubio contra fiscum”, ceea ce înseamnă că orice eventuale neclarităţi din lege vor trebui interpretate în favoarea contribuabililor. „Este un principiu care rezolvă problemele practice de care întreprinzătorii s-au lovit în timpul derulării controalelor la sediile companiilor. Adesea, pe o prevedere erau două, trei interpretări, iar contribuabilului i se aplica cea mai nefavorabilă variantă. Ca antreprenori, se ştie, putem să ne descurcăm în orice conjunctură fiscală, cu condiţia ca regulile să fie foarte clare. Ori, ambiguităţile acestea din legislaţie, cred, multe au fost menite sau lăsate acolo, tocmai pentru ca antreprenorii să fie mai uşor de controlat. Acest principiu „in dubio contra fiscul” este, poate, cel mai important din Codul Fiscal pentru că, dincolo de cifre, înlătură posibilitatea de a se mai comite abuzuri asupra companiilor”, a explicat secretarul de stat Cătălin Beciu.
Regândirea asistenţei pentru contribuabili
Un alt element important pe care îl va aduce noul Cod Fiscal va fi relaţia dintre companii şi Birourile de Asistenţă Contribuabili din cadrul structurilor ANAF. Acestora din urmă le va reveni un rol mai important în a acorda consultanţă companiilor, mai ales cele aflate la început de drum, astfel încât să fie eliminată posibilitatea comiterii unor greşeli care, mai târziu, să fie sancţionabile. „Capitalismul nu se bazează numai pe firmele mari, ce-şi permit un consultant. Capitalismul românesc se bazează şi pe cei care vor să pornească o afacere mâine, dar nu au făcut asta niciodată. Ei au nevoie de suport, de consultanţă. Ei pot plăti doar un contabil de 100 de lei. Pentru 100 lei vor primi răspunsuri de 100 lei. Asta înseamnă că pot greşi de la început, că pot fi penalizaţi de la început, pot fi tăbărâţi de organele statului şi pot fi inhibaţi să inoveze. Ei trebuie să poată să întrebe partenerul, respectiv Ministerul Finanţelor, în legătură cu o anumită speţă, iar răspunsurile primite să fie oricând recunoscute inclusiv de organele de control. Drept urmare, am cerut ca Biroul de Asistenţă Contribuabili să fie obligat să dea puncte de vedere asumate şi opozabile terţilor. Asta înseamnă că întreprinzătorul îşi poate baza acţiunile pe aceste răspunsuri, fără riscul ca, mai târziu, să vină cineva şi să nu recunoască acele răspunsuri. Ministerul Finanţelor a spus că nu va fi uşor de rezolvat această problemă, dar la nivelul Guvernului avem susţinere pentru a o rezolva. Este timpul ca şi statul să se adapteze nevoilor mediului de afaceri şi aşteptăm din partea ministerului (Finanţelor – n.r.) o propunere practică în care să ne arate cum va rezolva această cerinţă”, a arătat reprezentantul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.
Schimbarea regulilor la licitaţii
Secretarul de stat Cătălin Beciu a mai precizat că, la nivelul Guvernului, se are în vedere şi modificarea prevederilor privind modul de desfăşurare a licitaţiilor cu statul. „În zona asta, a contractelor cu statul a apărut o categorie specială de antreprenori care încurcă foarte mult economia. De exemplu, la licitaţiile mari apar nişte domni care au preţuri de dumping. Şi m-am întrebat de unde au preţurile alea de dumping, pentru că ele ar putea fi rezultatul unor tehnici de management uluitoare de care n-am auzit noi, poate au inventat ei o chestie care le permite să fie cei mai competitivi din piaţă. Din păcate, nu este aşa. Adevărul este că ei nu iau în structura costurilor plata subcontractanţilor. De acolo au preţurile de dumping. Nici o clipă nu-şi propun să-şi plătească subcontractanţii. Ei simulează un comportament fiscal corect - cifră de afaceri, toate dările plătite, capacitate financiară, capacitate tehnică, experienţă în domeniu, vin cu toate astea la licitaţie şi apoi nu-i plătesc pe cei 20 de subcontractanţi care, de fapt, fac toată treaba, care suportă plata materialelor, salariile, taxe către stat şi care sunt pur şi simplu lăsaţi să moară. Doar anul acesta s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă din acest motiv!”, a explicat secretarul de stat. Acest a spus că, pentru a elimina un astfel de comportament, s-a propus un nou criteriu de eligibilitate pentru lucrările din bugetul de stat, respectiv cerinţa de a avea un proces-verbal de bune practici cu toţi subcontractanţii pe care firma i-a avut în domeniul respectiv în ultimii doi ani de zile, din care să rezulte că orice obligaţie financiară faţă de subcontractor a fost stinsă. „Subcontractorii vor putea astfel vâna firmele care nu au fost oneste şi le vor putea împiedica să păcălească pe mai departe noi şi noi companii. Iar în cazul în care un contractor general ar încerca să ocolească această cerinţă, atunci s-ar afla într-o situaţie penală, pentru fals în declaraţii”, a precizat secretarul de stat.
Nu în ultimul rând, secretarul de stat Cătălin Beciu a arătat că, deşi prevederile noului Cod Fiscal vor contribui la relansarea mediului de afaceri, întreprinzătorii trebuie să fie mai activi în a-şi apăra interesele şi să se prezinte uniţi în relaţia cu instituţiile statului. O atitudine participativă poate nu numai să contribuie la realizarea unui mediu economic mai prietenos pentru investitori, dar ar preveni şi eventualele abuzuri sau măsuri dăunătoare pentru mediul de afaceri.
