Gabriel Kolbay

Gabriel Kolbay

Nu-s gălăţenii cei mai mari crescători de vaci de carne din România. Nici zona nu le-ar permite-o; la noi, păşunea e puţină, iar iernile sunt aspre. Tocmai de aceea şi selecţia raselor trebuie să fie una riguroasă. Cu toate dificultăţile, creşterea vacilor de carne s-ar putea încetăţeni şi la noi.

Zootehnistul gălăţean cu cele mai mari efective de vaci de carne rămâne Emil Popa, de la Societatea Agricolă „Înfrăţirea”. În vârstă de 65 de ani, gălăţeanul creşte, în satul Slobozia Băneasa din comuna Negrileşti, peste 60 de vaci din rasa Charolaisse. Vorbim despre efectivul de mame, aşa că, după fătări, care abia au început, se va ajunge la peste o sută de capete.
„Nu mă gândesc la extindere, iar motive ar fi mai multe. Pe de o parte, am reuşit să dimensionez ferma astfel încât totul să meargă strună. Ca să ţin trei sau patru vaci în plus, ar trebui să mai angajez un om. Şi nu merită. Sigur, s-ar putea face şi o creştere mai importantă de efectiv, nu doar cu trei, patru animale. Dar n-o fac nici pe asta, din cauză că n-am resurse. Dispun de 50 de hectare de păşune, iar mie îmi trebuie, în linii mari, un hectar pentru fiecare vacă cu viţel. Bine, hai să spunem că încap 60 de vaci pe 50 de hectare, dar de mai multe n-ar mai prea fi loc. Apoi, am 40 de hectare de arabil, din care le asigur necesarul de furajare şi abia dacă îmi mai rămâne puţin, o rezervă de siguranţă, de la un an la altul. După cum mi-am organizat eu ferma, profitul este şi el maxim la efectivul pe care îl am acum”, ne-a declarat Emil Popa.
Asta nu înseamană că n-ar mai fi rost de dezvoltare în creşterea vacilor din rasa Charolaisse. Emil Popa spune că, bazându-se pe juninci gestante, cumpărate de la Societatea Agricolă „Înfrăţirea”, crescători de la Ghidigeni şi Nicoreşti au început să îşi dezvolte ferme. Încet, încet, modelul agricol prinde. Iar Charolaisse nu e singura rasă care poate fi crescută în zona noastră. Din datele Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, mai sunt, în judeţ, cel puţin cinci agenţi economici care cresc vaci de carne: SC Colmar SRL (40 capete), Întreprinderea Individuală Medeleanu Ionuţ (27 capete), Stredea Ilici Agro SRL (22 capete), Promid SRL (19 capete) şi Agrocom Verb Bid SRL (18 capete).

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2017 04:30

Femeia lovită pe trecere, pe strada Oțelarilor

Un tânăr de 19 ani aflat la volanul unui autoturism, a accidentat, ieri, pe strada Oțelarilor, la ora 14.10, a accidentat o femeie în vârstă de 56 de ani, care traversa pe marcajul pietonal. Victima a fost transportată la Spitalul Clinic de Urgență Galați, unde a rămas internată. Potrivit subinspectorului Andreea Rogojină din cadrul Inspectoratului Poliției Județene Galați, în cauză s-a deschis un dosar de cercetare pentru vătămare corporală din culpă.

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2017 13:00

Copil cu fața arsă, adus la spital

Un băiat din satul Călmățui, comuna Grivița, a suferit un accident grav și este, acum, în grija medicilor.

“Am intervenit pentru a ajuta un copil de 10 ani care a suferit arsuri de gradul II și III la nivelul feței. Se pare că acesta încercase să întețească focul folosind diluat,iar flăcările au izbucnit și i-au cauzat arsurile. A fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Galați”, a declarat directorul Serviciului Județean de Ambulanță Galați, dr. Mihai Polinschi.

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2017 14:00

Vreme închisă, tot weekendul

Vremea rămâne închisă și rece, în acest weekend, potrivit specialiștilor de la Administația Națională de Meteorologie (ANM). Soarele se va arăta puțin sau chiar deloc. Temperatura este acum de -8 grade Celsius, dar se resimte ca -15 grade Celsius, din cauza vântului. Mâine va fi puțin mai cald decând astăzi, dar, chiar și așa, temperatura aerului nu va urca peste – 1 grad Celsius. Vântul s-ar putea, însă, să bată cu doar o treime din putere, față de astăzi.

Abia luni se va mai încălzi puțin, iar soarele va străluci de dimineață, până spre prânz.

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2017 13:30

Lansare de carte, astăzi, la Librăria Humanitas

Profesorul Doru Căstăian moderează, astăzi, începând cu ora 18.00, discuțiile prilejuite de lansarea volumului „Gafe strălucite. De la Darwin la Einstein”, semnat de Mario Livio. Vor lua, cu siguranță, cuvântul și invitații: Adrian Comănescu, voluntar la Asociația Papillon și profesorul de matematică Marian Baroni.

Evenimentul va avea loc la Librăria Humanitas Galați, de pe strada Domnească, nr. 45.  

 

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2017 11:20

Gălățenii se pregătesc de proteste de stradă

Parte dintre gălățenii nemulțumiți de perspectiva adoptării ordonanței privind grațierea și amnistiei promit să iasă la protest, duminică după-amiază, la ora 18.00, în fața clădirii Prefecturii. S-a creat deja un grup pe Facebook, iar dintre cei aproximativ 2200 de oameni care au fost invitați să se alăture cauzei, circa 160 susțin, la această oră, că vor fi participa, în vreme ce alți aproape 300 s-au declarat interesați de eveniment.

Vă reamintim că în mai multe orașe din țară – București,Iași, Timișoara, Sibiu, Brașov și Cluj - au avut loc, de miercuri începând, proteste similare. În vreme ce în orașele de provincie numărul protestatarilor a fost de maxim 1000, în Capitală au ieșit în stradă chiar și 3.000 de oameni care au scandat împotriva adoptării legii.  

Potrivit prevederilor ordonanța împotriva căreia protestează mii de oameni, s-ar putea grația predepsele de până la cinci ani, abuzul în serviciu ar urma să fie incriminat doar dacă paguba este mai mare de 200.000 lei, iar denunțurile vor fi valabile șase luni dela comiterea faptei de incriminat. Potrivit analiștilor, de prevederile legii vor beneficia și infractori de rând – cum ar fi cei acuzați de tâlhărie sau chiar de viol – dar și mari oameni de afaceri și politicieni.

Acesta este cel mai mare val de proteste de stradă după cel care a urmat tragediei din clubul Colectiv.

Foto: arhiva VLG


A fost hram, marţi, în parohia Sfântul Antonie cel Mare, din Micro 21. Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a venit în mijlocul credincioşilor din zonă şi a oficiat Sfânta Liturghie, după care le-a vorbit celor prezenţi despre însemnătatea zilei. Acolo funcţionează, din 2009, şi un centru social pentru copii săraci din parohie.

Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Casian, a slujit, împreună cu un sobor de preoţi, în biserica mică a comunităţii din Micro 21, la sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare. E în construcţie, la parohie, şi o biserică mare, care să-i încapă pe cei mai mulţi dintre creştinii ortodocşi din parohie care vor să se adune la rugăciune acolo, dar în acel lăcaş încă nu se poate sluji. În curând, însă, lucrurile se vor schimba. Construcţia a ajuns deja la nivelul acoperişului, urmând să se aşeze bolta şi turlele.

Frumoasă este, însă, şi biserica mică, în care credincioşii se adună în jurul părintelui Vasile Poalelungi. La hram, lăcaşul s-a dovedit neîncăpător pentru credincioşi. După Sfânta Liturghie, Arhiepiscopul Dunării de Jos le-a spus, celor prezenţi, în cuvântul său de învăţătură şi că: „Biserica Sfântului Anonie cel Mare este o şcoală de credinţă şi de viaţă liturgică, după cum se vede prin prezenţa numeroşilor credincioşi, dar, în acelaşi timp, este şi o şcoală a dascălului iubirii de Dumnezeu din care se naşte apropierea dintre educatori şi educaţi, dintre familie şi biserică, dintre Biserică şi lume. Pustnicul, sfântul iubirii lui Dumnezeu presară şi aici multă iubire, mai ales pe altarul educaţional, centru duhovnicesc cu o mulţime de copii care astăzi, înainte de a se împărtăşi de ajutorul educaţional şi de darurile de hram, s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Este, fără îndoială, o lecţie de sfinţenie, de viaţă în comuniune şi un bun început al programelor educaţionale pentru parohia aceasta, şi nu numai!“.

La final, cel prezenţi au primi pachete cu hrană caldă, ceai şi colivă.


Oreste Mândru şi Daniel Ciuhureanu sunt doi dintre fermierii mari din bazinul legumicol al Bădălanului. Asociaţi, oamenii de afaceri cultivă, împreună, peste o mie de hectare de teren, cu cereale şi legume. Membri ai unui grup de producători, cu depozit spaţios în câmp, ambii livrează cantităţi mari de marfă către supermarketuri. Pe deasupra, le rămâne suficient cât să mai doneze către instituţiile care ar avea nevoie de legume. Cu toate că, la noi, să faci pomană către stat e mai greu decât să vinzi.

Grupul de producători Brateş Leg din Bădălan a luat naştere în anul 2008. La acea vreme, ambii iniţiatori - oamenii de afaceri Daniel Ciuhureanu şi Oreste Mândru – trecuseră deja de etapa începutului în agricultură. Cultivau, fiecare, câteva sute de hectare, în Bădălan, iar producţiile erau bune, atât la cereale, cât şi la legume. Doar de tehnologie modernă şi de spaţii de depozitare mai era nevoie, în fermă! Iar prin intermediul banilor europeni atraşi, s-au făcut. Cel puţin pentru moment, fiindcă ferma, ca să dea bani, înghite sume mari tot timpul. N-ai putea spune niciodată că toate-s puse la punct şi nu-ţi mai trebuie nimic.

Cum se construieşte o fermă de succes


Oreste Mândru îşi aminteşte de primul an în care a cultivat legume, în Bădălan. „Fusesem crescut la ţară, aşa că ştiam cu ce se mănâncă agricultura. Dar pregătit pentru ce urma n-aş zice că eram. Sunt economist, cu facultatea făcută la Galaţi şi lucrasem la Agrogal, pe vremea când încă nu se desfiinţase IAS-ul. Eram contabil. După privatizare, în 2001, o parte dintre pământurile IAS-ului li s-a dat oamenilor, iar eu am primit 14 hectare. În primul an, am cam bâjbâit. Am învăţat din mers. Pe de o parte, poate că a fost curaj, fiindcă nu eram agronom. Pe de altă parte, n-a fost chiar aşa de mare curajul, în condiţiile în care eram tânăr, aveam familie şi tocmai rămăsesem şomer. Ceva trebuia să fac. Am ales calea asta şi a ieşit. Putea, însă, şi să nu iasă….”, spune Oreste Mândru.

Daniel Ciuhureanu şi-a început cariera de fermier doi ani mai târziu. „Eram profesor de geografie. Terminasem LVA şi făcusem facultate la Bucureşti. Am şi predat. Mama - care a fost şefă de CAP - chiar îmi spune că ne-a dat la şcoală, pe mine şi pe fratele meu, ca să scăpăm de agricultură. Şi până la urmă el s-a făcut medic veterinar, iar eu fermier. Am început şi eu cu o suprafaţă mai mică pe care am tot crescut-o, până am ajuns, acum, la circa 550 de hectare”, spune managerul în agricultură.

În cazul ambilor fermieri, cele mai mari suprafeţe sunt cultivate cu cereale şi plante tehnice. Dar fiecare are şi câteva zeci de hectare cu legume. Nu-i muncă uşoară, semn că nici copiii fermierilor n-au hotărât, încă, să le urmeze părinţilor, la cârma fermei. „Acum, iarna, ziua de muncă e mai scurtă. Nu facem decât să livrăm legume, din depozit. Din martie, însă, începem semănatul la legume. Apoi, vine munca la cereale. În vară, ajungem să începem la ora 7,00 şi să ne prindă zece noaptea tot aici, la muncă. E greu. Dar ai şi satisfacţii. Materiale, profesionale… Eu unul, n-aş renunţa încă la ceea ce fac”, mai spune Oreste Mândru.

Grupul de producători


Prin intermediul grupului de producători - din care fac parte Oreste Mândru, Daniel Ciuhureanu, Vasile Tunsu şi alţi câţiva cultivatori cu suprafeţe mai mici - s-au accesat fonduri europene pentru tehnologizare şi pentru construcţia depozitului cu o capacitate de circa 5.000 de tone. S-au cumpărat şi două linii tehnologice, de sortare şi ambalare pentru ceapă, pe de o parte şi pentru rădăcinoase, pe de altă parte. „La momentul de faţă, cum numărul de legumicultori din Bădălan a crescut, e mai multă marfă şi, potrivit legilor economiei, scad preţurile. E greu să combaţi tendinţa asta. Zic eu că ar ajuta să avem o voce unică, aici. Să fim ceva mai uniţi. Atunci, degeaba vine cumpărătorul încercând să scadă preţul prin diverse mijloace, că nu mai reuşeşte”, spune Daniel Ciuhureanu.

Statul nu ajută cine ştie ce


Nici când vine vorba despre ajutoare directe, statul nu excelează. Fermierii de la Brateş spun că, deşi plătesc anual sute de mii de le sub formă de taxe şi impozite către stat, trebuie, în continuare, să îşi rupă maşinile pe drumul spre fermă, care este în proprietatea ADS. Şi că nici măcar n-au primit un număr pe poarta fermei, să aibă unde aştepta corespondenţa. Despre legi care să sprijine dezvoltarea consumului produselor din fermele locale, ce să mai vorbim...

"Dăm legume şi pe degeaba, dar nimeni nu vrea!”


„Anual, producem, aici în Bădălan, zeci de tone de legume considerate rebuturi. E marfa de categoria a doua - morcov crăpat, ceapă desfoliată, păstârnac rupt, ţelină tăiată şi aşa mai departe. Nimic nu deranjează, la aceste legume, în afară de aspectul lor. Calitatea este garantată, dar, din cauza faptului că nu arată impecabil, supermarketul le refuză. Şi nici noi nu prea avem ce face cu ele, în condiţiile în care încă nu ne-am dezvoltat, în Bădălan, nici industrie de prelucrare şi nici sistem de vânzare cu amănuntul. Le vindem, acum, către ferme zootehnice. Am încercat, mai demult, să le vindem la un preţ modic şi, apoi, chiar să le donăm către instituţii. Eu spun că aceste legume ar putea, fără probleme, să hrănească sutele de deţinuţi gălăţeni sau circa 1.000 de pacienţi din spitale. Sau copii instituţionalizaţi. Şi singura pretenţie pe care am avea-o ar fi să vină cine vrea să le folosească şi să le încarce de aici, de la noi. Că altfel le dăm către crescătorii de animale. Sau le aruncăm. Şi e păcat. E marfă bună. Numai spun că, peste ani, s-ar putea să ni se ceară şi nouă bani pentru reciclarea mărfii nevândute. Să ajungem noi să plătim distrugerea, iar alţii să nu aibă suficientă mâncare sau să se cheltuiască bani publici pentru alimentele pe care noi le aruncăm.... nu prea e bine. Am vrea o soluţie la această problemă”, declară Daniel Ciuhureanu.

Piscicultura, mână în mână cu legumicultura


Oreste Mândru are în exploatare şi aşa numitul Brateş Mic, în care produce puiet de peşte pentru vânzare. Fermierul ne-a declarat că, la începutul acestui an, a depus şi o cerere la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru a primi concesiunea lacului Brateş (cel mare), în care ar putea face piscicultură cu aceeaşi seriozitate şi dăruire dovedite în construirea fermei de legume şi cereale din Bădălan.

Contactat telefonic cu ocazia precedentului material, în legătură cu stadiul în care se află procedura de concesionare a Brateşului, brăileanul Aurel Gropeneanu, de asemenea un solicitant care îşi doreşte să administreze lacul Brateş, ne spunea că, dacă ar fi ca un gălăţean să merite să primească lacul în grijă, Oreste Mândru ar fi acesta.

Luni, 16 Ianuarie 2017 17:00

Direcţia Agricolă are director nou

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi s-a reorganizat, preluând personalul şi atribuţiile Camerei Agricole a Judeţului (CAJ) Galaţi şi a compartimentelor funcţionale din subordineaDirecţiei Monitorizare, Inspecţii, Verificare şi Control din cadrul Ministerului Agriculturii. Noul director executiv al DADR este ing. Maricel Floricel Dima, fost manager la CAJ Galaţi. Funcţia a fost exercitată, până acum, de Marius Mihaila. Vom reveni cu amănunte legate de activitatea instituţiei şi unde se va desfăşura ea.

Publicaţia americană "The Economist" preconizează că, în 2017, România va înregistra cea mai mare creştere economică din Europa, în procent de 3,4 la sută. Dacă s-ar adeveri predicţia, ar fi bine pentru noi toţi. Totuşi, merită menţionat, pentru claritate, că cea mai mare creştere economică nu va însemna că vom deveni cea mai puternică economie de pe continent. Cu tot cu această creştere, românii ar ajunge să aibă, în acest an, 10.335 de dolari ca produs intern brut (PIB) per capita (valoarea totală a bunurilor şi serviciilor din ţară, împărţită la numărul de locuitori - n.r.). Comparativ, Marea Britanie, care - potrivit "The Economist", va fi doar a zecea în Europa, în funcţie de creşterea economică - va avea un PIB per capita de 37.317 dolari.
Podiumul creşterii economici, în Europa, îl vor mai prinde Turcia (3,3 la sută) şi Polonia (2,9 la sută).
Analiza nu prezintă însă România ca pe un model, ci o clasează laolaltă cu Pakistan, Nigeria şi (poate) Egipt, care "nu sunt ţări care au avut politici economice corecte în trecut, mai recent sau mai îndepărtat. Dar 2017 va fi un an cu "susul în jos"".

Pagina 1 din 396