Spectaculos fără tăgadă, așa mi se pare Galațiul fotografiat de sus. Și nu doar pentru că, de la vârsta de un an, locuiesc „la înălțime” într-un bloc cu zece etaje. Și m-am obișnuit să-l admir până dincolo de Dunăre, unde se ițesc în zare Munții Dobrogei. Orașul aerian mi s-a părut mereu mai luminos, mai strălucitor, mai impresionant decât cel de jos: Galațiul privit de la firul ierbii ori din buza betonului.  Uneori, îmi ațintesc critic privirea pe vreo fotogr ...