Comisarul-şef Doru Geru a contestat la Curtea de Apel Galaţi dispoziţia de sancţionare nr. S/7009 emisă de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) în data de 31 octombrie 2011, dispoziţie prin care adjunctul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Galaţi  era trecut într-o funcţie inferioară. Potrivit site-ului Curţii de Apel, magistraţii gălăţeni au amânat de două ori cauza, iar la al treilea termen, cel de pe 9 ianuarie, au admis cererea formulată de Doru Geru.

Conform deciziei luate de judecătorii Curţii de Apel Galaţi, afişată pe http://portal.just.ro, Curtea de Apel Galaţi „dispune suspendarea efectelor Dispoziţiei de sancţionare nr. S/7009 din 31.10.2011 emisă de către IGPR prin care reclamantul Geru Doru a fost sancţionat cu trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut, respectiv funcţia de ofiţer specialist I”.

Altfel spus, fostul adjunct al IPJ trebuie, cel puţin din punct de vedere juridic, repus în funcţie. În aceeaşi decizie, magistraţii spun că efectele dispoziţiei de sancţionare sunt suspendate până la „soluţionarea în fond a contestaţiei formulate împotriva Dispoziţiei de mai sus”. Cauza a rămas în continuare pe rolul Curţii, primind un nou termen pe data de 20 februarie. Decizia magistraţilor poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. 

Am încercat să aflăm cum va fi tratată problema la IPJ Galaţi, dar am fost îndrumaţi către IGPR. Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, purtătorul de cuvânt al IGPR Christian Ciocan ne-a declarat că nu deţine informaţii cu privire la decizia instanţei, dar, cu titlu general, Poliţia Română pune în aplicare deciziile judecătoreşti.

Magistraţii gălăţeni au emis luni mandate de arestare în lipsă pe numele Eugen Ciobotaru, bănuit că ar fi şeful fabricii ilegale de ţigări de la Tirighina, şi Bogdan Mihalcea, implicat şi el în fabricarea ţigărilor, pentru o perioadă de 30 de zile.

Certat cu legea încă din 1998
După ce într-o ediţie precedentă v-am oferit informaţii legate de afacerile lui Eugen Ciobotaru, astăzi vă prezentăm detalii despre dosarul în care acesta a fost condamnat pentru mai multe infracţiuni în anul 2003.  Ciobotaru a fost acuzat, în 2011, că a dat mită, a făcut fals în înscrisuri, a favorizat infractorul şi a făcut evaziune fiscală. Acuzaţii grele, care i-au adus gălăţeanului o pedeapsă de doi ani de închisoare. Iniţial, pedeapsă a fost dată cu suspendare, dar Curtea Supremă a decis, în 2003, că locul omului de afaceri este după gratii. Ulterior, la scurt timp după decizia irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fostul preşedinte Ion Iliescu a semnat o graţiere individuală pe numele lui Eugen Ciobotaru. Aşa că dosarul s-a închis şi toată lumea a trecut mai departe. Dar, să vedem de ce a ajuns omul de afaceri după gratii.

Prejudiciu de aproape un miliard de lei vechi
Conform rechizitoriului parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, întocmit în 1998, Eugen Ciobotaru deţinea o firmă care avea ca obiect principal de activitate achiziţionarea, desfacerea şi reciclarea metalelor şi nemetalelor refolosibile. Alături de Gabriel Ene, un alt administrator de firmă, Ciobotaru cumpăra fier vechi de la diferite persoane fizice, pe bază de chitanţă. Marfa era revândută la societăţi din Iaşi, după care revenea la Galaţi la Sidex. Procurorii spun că Ciobotaru se folosea de o angajată de pe platforma siderurgică, care se ocupa cu cântărirea fierului vechi, pentru a obţine venituri mai mari.

Angajata Sidex trecea în acte cantităţi de fier mai mari decât erau în realitate aduse. În perioada martie – iunie 1998, Ciobotaru a trecut cantităţi mai mari pentru 11 vagoane (patru dintre ele fiind ale lui Gabriel Ene) de fier vechi, omul de afaceri achitând angajatei SIDEX aproximativ 700.000 de lei vechi pentru sprijinul acordat. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, în cele şapte vagoane aparţinând lui Ciobotaru s-a constatat o diferenţă de 252 de tone de fier vechi. Cu ajutorul unei subalterne, gălăţeanul a întocmit 500 de adeverinţe false pentru a justifica achiziţionarea a 1024 de tone fier vechi, în valoare de 256 de milioane de lei vechi. Anchetatorii au găsit, în registrul de casă al firmei, plăţi în valoare de 18 milioane de lei vechi, iar în urma cercetărilor au constatat că statul a fost prejudiciat cu 924.158.912 lei vechi.   

Cei doi oameni de afaceri gălăţeni au folosit aceeaşi metodă şi pentru achiziţionarea şi vânzarea de fier beton. În afacere au fost implicate atât persoane din Sidex, cât şi angajaţi ai societăţilor comerciale conduse de Ciobotaru şi Ene, salariaţi care au primit diferite sume de bani pentru servicii ilegale făcute.

Graţiere semnată de Ion Iliescu
După ce procurorii au terminat de instrumentat cazul, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor. După aproape doi ani, Ciobotaru s-a ales cu o sentinţă prin care a primit mai multe pedepse: opt luni închisoare pentru dare de mită,  şase luni pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, şase luni pentru favorizarea infractorului şi opt luni pentru evaziune fiscală. La finalul procesului, magistraţii au decis contopirea pedepselor şi au stabilit că Eugen Ciobotaru trebuie să execute pedeapsa cea mai grea de doi ani închisoare. Aceiaşi judecători au trecut însă în sentinţă şi faptul că pedeapsa este cu suspendare.

Procurorii au atacat sentinţa, iar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a hotărât ca Ciobotaru să stea efectiv după gratii pe o perioadă de doi ani. Decizia Curţii Supreme a fost dată pe 13 noiembrie 2003. Din motive neştiute, în 2004, Eugen Ciobotaru a beneficiat de o graţiere individuală semnată de Ion Iliescu.
Imediat după graţiere însă, numele omului de afaceri apare într-un lat dosar legat de data această, de furturile din combinat, celebrul dosar intitulat de presă „Cazul Ghimpu”. În acest dosar, după ce a fost iniţial condamnat la o pedeapsă de patru ani închisoare, Ciobotaru a fost achitat în final pe baza mărturiei şoferului său.

Două dosare, nicio problemă majoră pentru omul de afaceri gălăţean. Acum însă numele său dă o rezonanţă mult mai mare cazului legat de fabrica ilegală de ţigări de la Tirighina. Ce se va întâmpla în acest dosar, dacă va ajunge Ciobotaru să fie condamnat şi dus după gratii  rămâne de văzut. Până atunci însă, omul de afaceri a devenit o ţintă, el fiind căutat acum pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

Pe 30 decembrie 2011, procurorii DIICOT au mers în instanţă cu două propuneri de arestare preventivă în dosarul privind fabrica ilegală de ţigări de la Tirighina. După cum scria în ziarul nostru, unul dintre cei propuşi la arestare este Eugen Ciobotaru. Conform site-ul Tribunalului Galaţi, în acest dosar a fost propus pentru arestare şi Bogdan Mihalcea. Cei doi se sustrag cercetărilor, aşa că procurorii au cerut mandate de arestare în lipsă. Judecătorii nu au putut da curs cererii, deoarece legea impune anumite proceduri. „Dosarul a fost amânat pentru lipsă de procedură cu inculpaţii. Aceştia vor fi citaţi pentru data de 9 ianuarie, atunci când magistraţii vor lua în discuţie cererea procurorilor DIICOT”, ne-au explicat surse din Tribunalul Galaţi.

Deşi iniţial s-a spus că Ciobotaru nu se sustrage urmăririi penale, până acum acesta nu s-a prezentat nici la parchet şi nici la instanţa de judecată. Dacă va veni sau nu pe 9 ianuarie rămâne de văzut. Până atunci însă, cel despre care, în martie 2009, „Viaţa liberă” scria că este patronul SC CADEROM SRL, Eugen Ciobotaru, se bucură încă de liberate.

În 2009 - un computer tomograf în Spitalul Militar
În 2009, „Viaţa liberă” scria despre Ciobotaru pentru că acesta cumpărase un computer tomograf pe care urma să îl instaleze în incinta Spitalului Militar, ceea ce s-a şi întâmplat în scurt timp. De pe portalul Cad Grup.ro aflăm că sediul firmei CADEROM este pe strada Anul Revoluţiei 1848, nr. 50, unde funcţionează Centrul de Imagistică Medicală Medimage.  Pe site-ul  Registrului Comerţului, la capitolul date despre asociaţi ai SC CADEROM SRL, figureză un singur nume: Meiroşu Ecaterina, în vârstă de 44 de ani, persoană fizică, ce îndeplineşte şi funcţia de administrator. Tot Registrul Comerţului ne informează că nu există persoane juridice asociate la CADEROM SRL. Odată cu montarea computerului tomograf despre care vorbea Eugen Ciobotaru în 2009, firma şi-a deschis şi un punct de lucru, în incinta Spitalului Militar din Galaţi, pe strada Traian nr. 199.  

Ecaterina Meiroşu figurează, la Registrul Comerţului, ca administrator şi în cadrul firmei SC DANICAD SRL, în cadrul căreia funcţionează complexul hotel-restaurant Vila Tirighina, de pe strada Garofiţei, nr. 10. Sediul Vilei Tirighina este situat în imediata apropiere a halei unde poliţiştii au descoperit, pe data de 15 decembrie 2010, fabrica ilegală de ţigări, aflată în plin proces de producţie.

Din Cad Grup face parte, potrivit siteului amintit, şi SC EUROCAD SRL, firmă care se ocupă cu reciclarea maselor plastice şi deşeurilor feroase, firmă care în iulie 2011 avea 33 de angajaţi, conform site-ului datasmart.ro. Potrivit Cad Grup.ro, de activităţile de reciclare se ocupă şi SC DANICAD SRL, firmă listată de această dată la aceeaşi adresă cu SC. EUROCAD SRL, pe strada Garofiţei nr. 5

Ciobotaru şi Meiroşu au fost  asociaţi
Din înregistrarea nr. 30/661251 din Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 6434 din 14.11.2008, aflăm că: „Subsemnaţii Ciobotaru Eugen şi Meiroşu Ecaterina, asociaţi ai SC EUROCAD SRL Galaţi, hotărâm aprobarea Bilanţului contabil şi Contul de profit şi pierdere la 31.12.2007, întocmit în conformitate cu respectarea normelor legale”.
Pe 1 iulie 2010, se publică în Monitorul Oficial, partea a IV-a nr. 2874 un act adiţional la actul constitutiv al SC EUROCAD SRL în care, din nou, Eugen Ciobotaru şi Ecaterina Meiroşu figurează ca asociaţi în cadrul firmei. Domeniul de activitate al firmei se suplimenta prin respectivul act adiţional cu: colectarea deşeurilor nepericuloase, comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşurilor şi pieţelor, activităţilor de consultanţă pentru afaceri şi management şi activităţi de ambalare. Asocierea dintre Eugen Ciobotaru şi Ecaterina Meiroşu este dovedită, în repetate rânduri, în Monitorul Oficial, partea a IV-a.

În urmă cu câteva ore, la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi George Coşbuc, în apropierea restaurantului Moldova, un autoturism Dacia Logan a intrat în coliziune cu o ambulanţă, ambele maşini fiind serios avariate în urma impactului. Şoferiţa Logan-ului, care a refuzat să vorbească cu presa, a suferit un traumatism toracic şi unul la nivelul şoldului şi primea îngrijiri medicale în Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, în jurul orei 10.30. Şoferul ambulanţei a scăpat fără leziuni importante, iar asistenta din echipaj s-a ales cu o contuzie la umăr.  

Cine a provocat accidentul?
Din primele date ale Poliţiei Rutiere, şoferiţa Loganului avea prioritate în intersecţie, pe culoarea verde a semaformului. Totuşi, aceasta ar fi trebuit să acorde prioritate ambulanţei marca Volkswagen. Nu a făcut-o, astfel că impactul celor două autoturisme nu a mai putut fi evitat.

Detalii ne-a oferit şi directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi, dr. Mihai Polinschi.

„În urma incidentului, femeia a suferit o contuzie minora la şoldul drept. I s-au acordat îngrijiri medicale şi a fost transportată la Spitalul Judeţean pentru îngrijiri ulterioare. Este regretabil că serviciul nostru a pierdut pentru o perioada de până la două luni încă o ambulanţă, şi încă una cu tracţiune integrală, care ne facilita accesul în zone dificile. Maşina este distrusă în proporţie de circa 40 la sută, iar reparaţiile vor costa zeci de mii de lei. Cauza accidentului a fost neacordarea priorităţii de către această şoferiţă, în intersecţie, deşi ambulanţa aflată în misiunea avea semnalele optice şi acustice pornite.

Asistenta noastră de pe ambulanţă, care avea centură de siguranţă, s-a ales cu o uşoară contuzie la umăr, din pricina şocului. Nu este primul incident de acest fel. Culmea, cu doar o jumătate de oră în urmă, poliţia de anunţase că avem o acţiune comună pentru prevenirea acestui tip comportament în trafic. Evenimentul despre care vorbim s-a întâmplat chiar înainte de a începe acţiunea de prevenire. Ne-am propus să organizăm mai multe acţiuni de prevenire, astfel încât şoferii să înţeleagă că trebuie să acorde prioritate ambulanţelor, de care este posibil să aibă şi ei nevoie, la un moment dat”, a precizat dr. Polinschi.

Pacienta din ambulanţă, o femie căreia i se făcuse rău în timp ce se afla în zona Cimitirului "Eternitatea" a fost preluată de către o altă ambulanţă şi transportată în siguranţă la spital. 

* Halele în care erau stocate ţigările aparţin unor firme gălăţene 

Cinci bărbaţi au primit mandate de arestare pentru 29 de zile, la propunerea DIICOT, pentru implicare în funcţionarea fabricii ilegale de ţigări de la Tirighina şi a comercializării produselor obţinute. Arestaţii sunt: Remus Pungan, Ionuţ Uşurelu, Cornel Uşurelu, Lucian Beldiman şi Vasile Carp.

Menţionăm că Remus Pungan a fost inculpat şi în celebrul dosar "Ghimpu", în care a primit o condamnare de 3 ani cu suspendare, pe care urmează să o execute, în condiţiile date. În acelaşi dosar, Pungan avea de plătit,  alături de alte opt persoane, aproape un miliard de lei vechi către Mittall Steel.

Tutun vrac bulgăresc
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi, tutunul vrac era adus din Bulgaria. Poliţia de Frontieră apreciază că, cel mai probabil, marfa era încărcată în maşini ca să fie trecută peste graniţă, varianta transportului tutunului cu vaporul sau trenul fiind foarte puţin probabilă.

Ale cui sunt halele cu ţigări?
Tot potrivit comunicatului IPJ, 249 dintre cele 1370 de baxuri de ţigări confiscate vineri, erau stocate într-o hală din zona Tirighina, „aparţinând unei societăţi comerciale”.  Alte 248 de baxuri au fost găsite de poliţişti „într-un depozit al unui restaurant de pe strada 1 Decembrie 1918”. Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, purtătorul de cuvânt al IPJ, scms. Bogdan Cojocaru, ne-a declarat că numele celor două societăţi nu pot fi încă făcute publice pentru că acest lucru ar influenţa mersul anchetei.

Grup infracţional destructurat
Vă reamintim că vineri, în cadrul unei acţiuni de amploare în care s-au implicat aproape toate structurile poliţieneşti, a fost stopată activitatea unei fabrici ilegale de ţigări, care funcţiona într-o hală de lângă Galaţi, în vecinătatea complexului Tirighina. Monitorizarea reţelei începuse, potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei de Frontieră scms. Ion Irimia,  încă din luna august. Între timp, circa 43 de persoane au fost aduse la audieri, aproape 685.000 de pachete de ţigări au fost confiscate odată cu o cantitate impresionantă de tutun vrac, cu linia de producţie şi cu materialele folosite de infractori pentru confecţionarea şi ambalarea ţigărilor în pachete şi baxuri.

Peste 20 de cetăţeni români şi străini au fost duşi la audieri, azi-noapte, după ce oamenii legii au descoperit o fabrică de ţigări contrafăcute, la ieşire din Galaţi, lângă Hotelul Tirighina.

Acţiunea a fost una de amploare, la ea participând aproape toate structurile poliţieneşti din Galaţi: DIICOT, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF), Inspectoratul Poliţiei Judeţene (IPJ), Biroul de Combatere a Crimei Organizate (BCCO), Serviciul Român de Informaţii (SRI) filiala Galaţi, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi Garda Financiară.

Fabrică ilegală, „în plin proces de producţie” Ieri, la ora 13.30, poliţiştii au desfăşurat 20 de descinderi simultane, în întreg judeţul. Potrivit informaţiilor Poliţiei de Frontieră ”la una dintre percheziţii a fost descoperită (…) o fabrică clandestină de ţigarete care la momentul descinderii se afla în plin proces tehnologic de producţie. S-au găsit cantităţi impresionante de pachete de ţigări contrafăcute şi tutun vrac, acestea urmând a fi inventariate”. Ieri după-amiază, în jurul orei 17.00, acţiunile poliţiştilor erau în toi.

Intrarea în clădirea de lângă Hotelul Tirighina era păzită, iar în zonă se aflau jandarmi mascaţi. Perimetrul era securizat de poliţişti ai IPJ. Niciunul dintre poliţiştii de la faţa locului nu a dorit să facă declaraţii. Percheziţiile continuă Mult după ora 19.00, Sorin Cărare, purtătorul de cuvânt al DIICOT ne-a declarat: “În acest moment, percheziţiile sunt în plină desfăşurare şi vor mai dura ceva timp. Pot să vă spun doar că vor fi audiate peste 20 de persoane, fără a putea preciza numărul exact.

Mai multe amănunte vă vom putea da doar după finalizarea audierilor”. Grup infracţional şi acuzaţii de crimă organizată Poliţiştii au monitorizat activitatea infracţională a mai multor persoane implicate în acest caz, în perioada august-decembrie. În urma desfăşurării activităţilor informativ-operative, s-a stabilit „funcţionarea unui grup infracţional constituit din persoane implicate, în diferite forme de participaţie, care desfăşura activităţi de confecţionare de ţigarete contrafăcute din tutun vrac şi de comercializare ilegală a acestora”, se arată într-un comunicat al IJPF semnat de subcomisarul Ion Irimia.

Cercetaţi pentru 13 infracţiuni În prezent, persoanele pe care poliţiştii le-au identificat ca făcând parte din grupul infracţional sunt cercetate pentru: iniţierea, constituirea şi aderarea la un grup de criminalitate organizată, contrafacerea şi punereA în circulaţie de produse contrafăcute şi înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor. Lista infracţiunilor pentru care cei 15 sunt cercetaţi continuă cu: tipărirea, deţinerea şi punerea în circulaţie de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate şi marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării.

În cele din urmă, reţinuţii s-ar putea face vinovaţi de producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, fie marcate necorespunzator, ori cu marcaje false. Nu în ultimul rând, persoanele implicate sunt cercetate pentru de spălare de bani. Cercetările sunt în curs, în acest moment. Rămâne să aflăm, în zilele următoare, câţi infractori sunt implicaţi în acest caz şi din ce ţări provin cetăţenii străini. Nu în ultimul rând, trebuie să aflăm de unde provenea tutunul vrac şi cine cumpăra ţigările contrafăcute.