Viaţa liberă te provoacă să Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Insistăm să comentaţi la obiect, cu legătură directă la conţinutul textului. Cuvintele obscene, anunţurile publicitare, atacurile la persoană, trivialităţile şi jignirile vor fi cenzurate. Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele!

Sed ut perspiciatis unde omnis iste natus error sit voluptatem accusantium doloremque laudantium, totam rem aperiam, eaque ipsa quae ab illo inventore veritatis et quasi architecto beatae vitae dicta sunt explicabo. Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem.

TEATRU - Cei trei purceluşi
22 mai, orele 10.00 şi 11.00, Teatrul de Păpuşi „Gulliver”

---

Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”
23-27 mai, Biblioteca „V.A. Urechia”

---

Festivalul Muzical Internaţional „Leonard”
24 mai – 3 iunie, Teatrul Muzical „Nae Leonard”

---

FOTBAL - FCM Dunărea Galaţi – CSMS Iaşi
26 mai, ora 11.00, Stadionul „Dunărea”

---

TEATRU - Nebuna din Chaillot
26 mai, ora 19.00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”

---

CONCERT Fly Project
26 mai, Divino Glam Club

---

Proiect unic: Zece pentru Galaţi - Nicuşor Ciumacenco, independent la Primărie

Echipa lui Ciumacenco: Zece consilieri pentru Galaţi

12 candidaţi, o singură Primărie

Află care sunt candidaţii pentru şefia judeţului Galaţi

Cine este Marius Stan?

Cine este Nicolae Bacalbaşa?

 

Alege să votezi!

Dezinteres major la localele din 2008

Ce au făcut consilierii locali în ultimii patru ani?

Alege să votezi! - Topul indiferenţei la urne

Paradoxuri - Mai mulţi alegători decât gălăţeni?

 Operaţiunea „Garajul” - Elefantul din sufragerie

Garajele pot fi demolate oricând!

De la primar în jos, crema administraţiei are garaj

Arhitectul-şef susţine desfiinţarea garajelor

Operaţiunea „Garajul”: Ce-am avut şi ce-am pierdut

Operaţiunea Garajul - „Dacă nu aplicăm o soluţie modernă, suntem retrograzi!”

Primarul Nicolae ţine partea garajelor

Cititorii VL susţin înlocuirea garajelor

Naufragiat în arest, Boldea trimite celorlalţi inculpaţi mesaje în sticlă

 

Eugen Durbacă: Nu am nici o legătură cu dosarul Aviasan!

Stenograme în Cazul Boldea (I) - Discuţiile telefonice ale deputatului înainte de arestare!

Stenograme în Cazul Boldea (II) - "Îi tai degetele de la picioare şi i le bag în c..."

Stenograme în Cazul Boldea (III) - "Doamne! M-a băgat în puşcărie băiatul ăsta!"

Stenograme în Cazul Boldea (IV) - "Dacă mor să îmi faceţi un mormânt frumos..."

Boldea a vrut să se facă avocat în Kenya

Boldea a început să-şi toarne complicii din "afacerea Aviasan"

DNA Galaţi continuă ancheta în cazul Aviasan. Noi învinuiţi în "afacerea deceniului"

Inamicii lui Boldea, la un pas de libertate - Pedepse reduse în "Cazul Morilor"

Afaceri marca Boldea (I) - Cazul Tunelului, 95

Afaceri marca Boldea (II) - Cum se pierde urma unui teren

Dezvăluiri de după gratii despre Mihail Boldea

"Dosarul Aviasan" şi efectul Boldea - Apar nume grele

Toader ştia de legătura lui Boldea cu dosarul Aviasan

Procurorii DIICOT Galaţi au demarat, pe 22 martie, urmărirea penală faţă de tatăl lui Mihail Boldea, Gheorghe Boldea, şi faţă de fratele lui mai mic, Ştefan George. Conform surselor judiciare, cei doi sunt cercetaţi pentru spălare de bani, vizate fiind transferurile imobiliare făcute între parlamentar şi rudele sale.
În ziua în care s-a început urmărirea penală faţă de cei doi, procurorii au pus sechestru pe trei apartamente situate în Galaţi, aparţinând învinuitului George Ştefan Boldea, precum şi pe două imobile, apartament şi teren cu construcţie (acolo unde Mihail Boldea are domiciliul declarat), aparţinând învinuitului Gheorghe Boldea. Imobilele au fost donate de Mihail Boldea celor doi pe motiv că avea datorii către aceştia.

Derularea anchetei
George Ştefan Boldea a fost audiat prima dată de procurorii DIICOT pe data de 22 martie, atunci când a venit de la Bucureşti însoţit de organele abilitate. După câteva ore petrecute la DIICOT, George Ştefan a plecat acasă cunoscând şi acuzaţiile care i le aduc.
În aceeaşi zi, procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţiile şi lui Gheorghe Boldea. Deşi, la ieşirea din sediul DIICOT, Gheorghe Boldea a negat acuzaţiile, ele au fost confirmate ulterior de anchetatori.

La câteva zile, cei doi au fost din nou citaţi la DIICOT, dar mezinul familiei Boldea a solicitat o amânare, pe motiv că are probleme de sănătate. Amânarea a fost obţinută, dar acuzaţiile au rămas în picioare.

Conform surselor noastre, procurorii continuă cercetările faţă de cei doi membri ai familiei Boldea, urmând ca rezultatul anchetei să fie făcut public la final, atunci când dosarul va fi gata de prezentat în instanţă.

Mandatul de arestare preventivă emis pe numele lui Mihail Boldea expiră pe 25 aprilie. Până atunci, procurorii trebuie să pregătească referatul prin care să solicite prelungirea mandatului de arestare. Conform surselor noastre, acest referat va ajunge până la sfârşitul săptămânii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

 

Jocurile din Liga Campionilor nu ne-au făcut probleme pe biletul de acum două seri. Realul a avut tot concursul ciprioţilor de la Apoel pentru a realiza un meci cu multe goluri (păcat că n-am mizat la peste 4,5 măcar!) şi nici Benfica nu s-a ţinut de prostii. A marcat un gol, a fost aproape de calificarea în semifinale şi a încasat-o chiar la spargerea târgului. Regret, chiar am ţinut cu lusitanii. Şi Baselul şi-a respectat firma, învingând la Lausanne cu 2-0, dar n-a ieşit partida de care chiar ne temeam. Olympiakos Pireu a făcut doar 0-0 la OFI Creta, fir-ar ea să fie de mâncărică de semne! De asemenea, Dinamo Zagreb a remizat cu NK Zagreb, primind „boaba” cu un sfert de oră înainte de final.

---

Monaco – Nantes                                   1 (cota 2.05)
FCM Tg. Mureş – Gaz Metan         1X (cota 1.30)
Karabukspor – Beşiktaş                      2 (cota 1.50)
Hercules – Girona                                    1 (cota 1.75)
Gyor – Kaposvari                              1 (cota 1.30) 9.08

---

Putem începe weekendul pe cai mari dacă pariem 10 lei pe ce trebuie. Adică avem o dublă la Tg. Mureş cu Gaz Metan, succesul foarte probabil al lui Beşiktaş la Karabuk, acolo unde joacă gălăţeanul Cernat, şi situaţia foarte favorabilă lui Hercules Alicante. Iar ca desert vine Gyorul cu Kaposvari. Special am evitat cel mai „greu” joc de pe cupon: Monaco – Nantes. Febleţea mea din liga secundă franceză nu poate slăbi strocul chiar acum, îi trebuie victoria şi este favorită la o cotă minunată. În total avem un irezistibil 9.08. Succes!

Pedro Negrescu (pe numele real Petronius Aciocârlănoaei) s-a născut la Tecuci, pe 25 aprilie 1969. Colaborator fidel al multor muzicieni români reprezentativi – saxofonistul Garbis Dedeian (cu care a debutat în jazz), Mircea Tiberian (care i-a fost profesor), regretatul Johnny Răducanu, dar şi din alte ţări: bulgarul Ventzislav Blagoev, ungarul Köszegi Imre, sârbul Ivan Alexeevici, saxofonistul american Chico Freeman etc., Pedro Negrescu s-a impus şi peste hotare, participând la festivaluri de Jazz in Polonia, Grecia, Spania, la turnee în Italia şi la Los Angeles, unde a urmat studii post-universitare şi a colaborat cu Larry Livingston. Este doctor în muzică, specializarea dirijat orchestră. Este dirijorul orchestrei studenţeşti a Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, unde predă şi disciplina Dirijat orchestră. Cântă la contrabas, violoncel, trom­petă, corn şi pian.

„Am vrut să devin un George Enescu”
„Am fost, de mic, beneficiarul unei atmosfere speciale în familie. Bunicul şi cumnaţii din partea mamei erau muzicanţi, astfel că am crescut văzând şi ascultând muzică. Am fost un copil destul de cuminte. Idealul meu era să devin un instrumentist virtuoz, să devin şi eu un George Enescu”, dezvăluie Pedro Negrescu.

Contrabasul     
„Deşi în primele clase de şcoală am studiat violoncelul, contrabasul este unul dintre primele instrumente pe care le-am văzut. Am şi acum un melc, un cap de contrabas, care a aparţinut bunicului meu. În liceu am cântat rock, pop-music, cafe concert, lăutărie, muzică de petrecere, la nunţi, botezuri, înmormântări, defilări şi la jurăminte militare. În armată am făcut parte din fanfară: am luat parte la tot ce înseamnă secţiune muzicală. Contrabasul a venit în mod firesc în clipa în care am cântat în primul taraf”. Acum, Pedro Negrescu este considerat cel mai bun contrabasist de jazz din România.

„O răzbunare a naturii”
A cochetat cu teologia şi actoria, dar a urmat, la Conservator, Regie de operă şi, în paralel,  Jazz. Şi-a luat doctoratul în dirijat orchestră: „Tot ceea ce se petrece acum cu mine vine ca o răzbunare firească a naturii, pentru că eu nu am putut fi oprit: un talent nu poate fi împiedicat, un fenomen muzical autentic nu poate fi oprit nici de securitate. El se manifestă! Ar fi păcat ca el să fie înecat în alcool sau în disperare şi sunt milioane de asemenea exemple. Zodia mea este extraordinară, sunt născut sub semnul reuşitei. Nu m-am născut ca să pierd”.

„Nu renunţ la jazz, dar nici nu mă opresc la el”
„N-am să renunţ la jazz, dar nici n-am să mă opresc la el. Pentru că jazzul nu este suficient pentru dorinţele mele lăuntrice, pentru ceea ce simt eu. Vreau să cânt, vreau să compun, vreau să dirijez. Ruşii spun că fiecare dirijor poartă sunetul orchestrei în sine. Eu cred că am un sunet al meu, dar deocamdată nu mă simt cu totul stăpân pe meseria asta. Mi-am dat seama că totuşi nu sunt chiar atât de la început pe cât credeam, nu ştiam că pot să ajung să lucrez, că pot fi explicit şi că pot obţine ceva de la o orchestră, indiferent de pe care meleaguri. Sunt recunoscător tuturor celor care m-au învăţat despre meseria asta şi celor care în continuare mă ajută”.

Muzica este leac
„Am nevoie de muzică: este leac, notele sunt ceaiurile de fiecare zi... După părerea mea, cuvântul şi muzica se află în permanent conflict. Există o semantică propriu-zisă, a textului, a cuvântului, şi există o semantică a muzicii. Şi nu de puţine ori ele sunt în deplin antagonism. Trebuie genialitatea lui Puccini sau a lui Ceaikovski să pui împreună sensul frazei muzicale cu sensul frazei literare. Muzica nu e o sclavă, nu poate fi o cenuşăreasă a artelor. Muzica este regina tuturor artelor”.

Proiecte şi colaborări
Are o activitate susţinută. Colaborează cu Orchestra Naţională de Cameră de la Chişinău. A concertat, de curând, Iaşi, Bistriţa şi Botoşani. „Voi mai avea alte două colaborări cu Teatrul Naţional din Târgu Mureş. Sunt aşteptat în Bulgaria, la Radio Sofia şi mai urmează apoi o colaborare cu pianistul italian Alessandro Marano, directorul unui Festival  Mozart de pian, în Sicilia, unde voi dirija. Din partea maestrului Goia am primit invitaţia de a dirija, la toamnă, în cadrul Festivalului „Regina Vioara”, de la Chişinău”, spune Pedro Negrescu. Până atunci, îl vom putea vedea şi asculta la Galaţi, pe 6 aprilie, la Scena Cafe.

„Va mai dura până să devin ceea ce voi fi”
„Încerc să argumentez, să confirm acest „sunt” al meu: nu ştiu dacă sunt extraordinar, aş prefera să nu fiu un dirijor slab sau unul oarecare. Aş prefera să fiu privit ca un slujitor al muzicii. Probabil că încă va mai dura destul de mult până să devin ceea ce voi fi. Şi nu ştiu dacă înseamnă atât de mult ceea ce sunt acum. Însă nu vreau să fiu nerecunoscător. Tot timpul spun lucrul ăsta: sunt foarte mulţumit şi simt că sunt un norocos”, conchide Pedro Negrescu.

•  Primăria ar trebui să repare gropile de pe „Centură”
•  Anul viitor, tecucenii vor avea un drum ocolitor
•  La Galaţi abia se gândeşte ruta

Municipiului Galaţi nu are nici măcar acum, după 22 de ani de la Revoluţie, un drum de centură. Breteaua amenajată pe partea de vest a oraşului nu are o continuare firească, normală, astfel încât să încercuiască total Galaţiul. Mai există o parte de „drum ocolitor”, în zona de nord-est (de la Calea Prutului către Lacul Brateş – strada Macului), însă nici aceasta nu întregeşte inelul care se presupune a fi centura Galaţiului. Una din cele mai nenorocite zone de traversat este chiar cea de la capătul străzii Macului (dinspre Calea Prutului). Gropile numeroase şi adânci fac să salte TIR-urile, iar liniile CFR care traversează şoseaua complică situaţia. „Vom repara zona. Am început însă reparaţia străzilor cu mixtură asfaltică la cald mai întâi în Micro 20, 21 şi vom continua cu Micro 19, 18. Vom merge, treptat, către zona veche a oraşului, nu este normal să lucrăm haotic, în diferite puncte ale oraşului”, a explicat Adrian Mirică, din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei.  

Ne-a luat-o Tecuciul înainte!
Cârpelile nu ţin, însă, loc de drum de centură. Din păcate, necesitatea unui astfel de obiectiv este discutată de politicieni numai în anii electorali. Ca şi în 2008, şi acum proiectul drumului de centură al Galaţiului este adus în discuţie. Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a anunţat pe 10 martie că în şapte luni se va finaliza studiul de fezabilitate al drumului de centură al Galaţiului. Vestea bună pentru noi a fost dată la Tecuci, o dată cu vestea proastă: tecucenii ne-au luat-o înainte şi, peste un an şi jumătate, vor avea drum de centură. Pentru cei nici 7 km de şosea, Tecuciului i s-au alocat 12 milioane de euro (fără TVA), din care aproape 70 la sută reprezintă finanţare externă europeană – FEDR, iar restul finanţare de stat. Coincidenţă sau nu, ieri, conducerea CJ Galaţi s-a întâlnit cu reprezentanţii CNADR, cu reprezentanţi ai municipalităţii, protecţiei mediului, poliţiei şi societăţilor de servicii publice (electricitate, gaze, apă, canalizare). Subiectul discuţiei: găsirea unei rute pentru viitoarea centură ocolitoare. Traseul posibil identificat: punctul de frontierǎ Giurgiuleşti – DN2B – Centura de Est a Galaţiului – malul Lacului Brateş (paralel cu calea feratǎ) – DN24D – DJ255A (Gârboavele) ocolirea localitǎţilor Odaia Manolache şi Mihail Kogǎlniceanu – DJ251 – ocolire localitatea Traian – DN 25. Acest lucru ar însemna un drum de 48 de km, amenajat cu aproximativ 205 milioane de lei.

Ca în orice an electoral, să nu uităm de aeroport!
În proiectul european de infrastructură, Galaţiul nu este inclus pe nici unul din coridoarele paneuropene – IV (de la E la V) sau IX (de la N la S). Mai avem însă o şansă: să influenţăm strategia infrastructurii europene (proiectul TEN-T) care se regândeşte în prezent la nivelul Comisiei Europene, astfel încât viitorul buget UE 2014-2020 să aibă fonduri necesare pentru noile obiective. Promisiunea că şi Galaţiul se va afla pe viitoarea hartă a infrastructurii europene au făcut-o şi ministrul Nazare şi deputatul PDL Mircea Toader. Care nu a ezitat să evoce un alt proiect realmente important (dar lipsit de conţinut, în condiţiile în care este folosit pentru imagine doar în campaniile electorale): aeroportul. „L-aş ruga pe domnul ministru ca atunci când va merge la Comisia Europeană ce va gândi şi bugetul viitor, să fie inclus şi Galaţiul, poate gândindu-se şi la o soluţie de aeroport Galaţi-Brăila, care, până la urmă, reprezintă cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti”.