Noul Fiesta. Noul Focus. Noul C-Max. Mondeo Facelift 2011. Patru nume diferite, o singură marcă: Ford. Şi o singură adresă unde le poţi găsi pe toate: strada Traian nr.239, acolo unde SF Tex, unul dintre cei mai cunoscuţi dealeri auto din Galaţi, a deschis noul showroom Ford.

Cu o experienţă de peste zece ani în domeniul vânzărilor şi al service-ului auto, SF Tex continuă să-şi pună experienţa şi seriozitatea la dispoziţia gălăţenilor. Iar noul showroom Ford nu face niciun fel de rabat de la calitate. Este locul de unde gălăţenii îşi pot cumpăra orice model Ford, sau de unde pot afla absolut tot ce îi interesează referitor la achiziţia unui autoturism, fie că e plătit în leasing, pe credit sau cu bani cash. Livrarea se face pe loc, în limita stocului disponibil.

Pentru firme, noul showroom Ford de la SF Tex are şi mult-premiatul Ford Transit, model care a devenit în multe limbi sinonimul unei dubiţe prin excelenţă. Şi tot aici, reprezentanţii SF Tex vă pot oferi sfaturi profesioniste referitoare la programul de achiziţii flote pentru societăţi comerciale: alegere, finanţare, administrare, costuri şi procese de întreţinere şi reparaţii.

Aproape o sută de invitaţi – oameni de afaceri şi personalităţi publice – au onorat, ieri, invitaţia Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi de a participa la premierea celor mai performante firme gălăţene.

Topul firmelor din judeţul Galaţi, realizat de CCIA conform rezultatelor economico-financiare ale anului 2010, are la bază o metodologie comună întregului sistem cameral din România. Sunt admişi în top comercianţii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: profit din exploatare pozitiv, au cel puţin un angajat şi o cifră de afaceri de minimum 100.000 de lei în cazul microîntreprinderilor şi minimum 250.000 de lei în cazul celorlalte firme. Nu sunt admise grupurile de interes economic şi firmele pentru care valoarea a cel puţin unui indicator calculat este mai mică decât zero.
Topul este structurat pe patru clase de mărime, în funcţie de numărul de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă sau numărul de active: microîntreprinderi (până la 9 salariaţi), întreprinderi mici (10-49), mijlocii (50-249 salariaţi) şi mari (250-999), precum şi întreprinderi foarte mari (cu peste 1.000 de angajaţi).
„În Galaţi chiar s-a muncit. Foarte multe firme au performat. E adevărat, că au fost şi firme care au capotat. Dar cei care sunt azi aici demonstrează că implicarea şi randamentul cu care şi-au condus afacerile sunt demne de apreciat.
E un top realizat conform sistemului cameral din România. Nu am avut alt rol decât cel de a introduce datele dvs. de bilanţ de la Finanţe sau de la Registrul Comerţului în calculatorul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care are un sistem unitar pentru toate cele 41 de camere de comerţ, şi de la care noi am primit lista, conform tuturor criteriilor  după care s-a făcut aprecierea. 
Studiind topul, am avut şi unele surprize chiar extraordinar de plăcute, întrucât firme care acum 6-7 ani încercau să-şi croiască un drum, acum se regăsesc în ierarhia firmelor premiate. Munca şi perseverenţa au demonstrat până la urmă că se poate face treabă”, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ gălăţene, Ion Mocanu.
Nici în mapa de presă, nici în cadrul premierii de ieri nu s-a menţionat nicio cifră. Iată cum arată Top 5 al celor mai profitabile firme din Galaţi în anul 2010, conform criteriilor Camerei de Comerţ: 1. Arcada Company (construcţii), 2. Arabesque SRL (comerţ, turism), 3.Vega 93 SRL (construcţii), 4. Metex Big SA (servicii), 5. Mairon SA (comerţ, turism).  

Printr-un e-mail trimis pe adresa Electrica Galaţi, Valentin Lupeanu cere compensaţii de 30 de lei, prin diminuarea cu suma respectivă a facturii pe luna noiembrie, după ce, spune el, a fost lăsat fără curent electric mai mult de 12 ore, în urma avariei din 15 noiembrie, care a lăsat fără lumină cartierele Micro 38, 39 şi 40.

Lista compensaţiilor, pe site-ul Filialei Muntenia Nord
Având ca domiciliu unul din apartamentele blocului J6 din str.Traian Vuia (bloc aflat în zona afectată de avarie), gălăţeanul spune că solicitarea sa „este în legătură cu întreruperea neplanificată a alimentării cu energie electrică din data de 15 noiembrie ora 13,30, până în data de 16 noiembrie, ora 3,10. Solicit cele de mai sus în conformitate cu lista de «Compensaţii acordate utilizatorilor, în cazul nerespectării termenelor de către FDEE Muntenia Nord» (lista este luată de pe site-ul dvs de internet. Sper ca acest lucru să îl solicite toţi clienţii dvs. din cartierele Micro 38, 39 şi 40 din Galaţi, afectaţi de respectiva întrerupere de curent şi de lipsa totală de respect şi de solicitudine de a răspunde la numerele dvs. de telefon la care se anunţă deranjamentele şi se solicită informaţii”, spune Valentin Lupeanu în mesajul trimis pe adresa Filialei Electrica Distribuţie Muntenia Nord – SDEE Galaţi.

Într-adevăr, lista compensaţiilor care pot fi acordate de Electrica, printre care şi în cazul depăşirii unui anumit termen în întreruperile neplanificate, există pe site-ul Filialei Muntenia Nord, la adresa ce poate fi accesată aici. Aici se specifică nivelul compensaţiei pentru mediul urban, persoane fizice: 30 de lei pentru depăşirea perioadei de 12 ore. 

Au fost sau n-au fost?
Reamintim că, aşa cum se afirma într-un comunicat de presă remis miercuri de Electrica Galaţi, întreruperea respectivă a fost cauzată „de o avarie fără precedent, care a condus la sistarea energiei electrice în zona Aviaţie – cartierele Micro 38, 39 şi 40. (…) Dimensiunea incidentelor şi motivele multiple cauzatoare ale acestei avarii au făcut ca finalizarea lucrărilor să fie întârziată. Motivul principal al avariei a constat în tasarea terenului din zonă, fenomen care a afectat şase cabluri. Miercuri, 16 noiembrie, la ora 1.00, toţi consumatorii din zonele afectate au fost realimentaţi cu energie electrică”, afirma Electrica Galaţi în comunicat.

Frapează diferenţa dintre ora comunicată pentru realimentare de Electrica (1,00) şi cea din scrisoarea lui Valentin Lupeanu (3,10), care de fapt face diferenţa între a fi sau a nu fi (12 ore). De altfel, în comentariile postate de cititorii VL la articolul „Întreruperi de curent repetate în cartierul Aviaţiei”, apar şi alte ore, diferite de cea comunicată de Electrica, la care cititorii spun că au primit din nou lumină: „2 noaptea”, „2,30 dimineaţa” sau „3 dimineaţa”. Greu de spus cine are dreptate.

Răspunsul pe acest subiect pe care l-am solicitat de la Biroul de Relaţii Publice al Filialei FDEE Muntenia Nord n-a sosit până ieri, la ora redactării acestui material (ora 17,00). Vi-l prezentăm, în schimb, pe cel oferit de directorul Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice Galaţi, Iulian Aramă: „Sesizarea domnului Valentin Lupeanu a ajuns pe adresa de corespondenţă a Filialei Electrica Distribuţie Muntenia Nord – SDEE Galaţi şi se află în analiză. Situaţia expusă de clientul nostru va fi atent analizată, iar consumatorul va primi un răspuns în termen legal. De asemenea, vă asigurăm că operatorul de distribuţie acţionează întotdeauna în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

Hotelul Vega va găzdui astăzi, 18 noiembrie, începând cu ora 12,00, Topul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi. Premiate la acest eveniment vor fi doar firmele clasate pe primele trei locuri din topul realizat pe baza datelor economice şi financiare din anul 2010. Clasamentul a fost realizat după o metodologie comună, utilizată de toate Camerele de Comert şi Industrie teritoriale, existând astfel la nivel naţional aceeaşi măsură de apreciere a performanţei.
Au fost admise să participe la top firmele din judeţul Galaţi care au realizat profit brut, conform bilanţului pe 2010 şi au profit din exploatare pozitiv, au cel puţin un angajat, o cifră de afaceri de minimum 100.000 de lei în cazul microîntreprinderilor şi minimum 250.000 lei în cazul celorlalte firme.

1.237,94 milioane de lei este totalul cumulat, pe primele zece luni ale anului, al încasărilor la bugetul de stat consolidat înregistrate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi. În cifre absolute, acest total reprezintă 100,23 la sută faţă de încasările din perioada similară a anului trecut.

Defalcarea sumelor încasate de DGFP Galaţi arată astfel: 656,01 milioane de lei la bugetul de stat (96,97 la sută faţă de perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2010), 396,23 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat (101,65 la sută), 173,16 milioane de lei la bugetul asigurărilor de sănătate (111,031 la sută) şi 12,54 milioane de lei la bugetul asigurărilor de şomaj (97,93 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2010).

Conform directorului executiv al DGFP Galaţi, Costică Onica (foto), pentru execuţia planului de încasări s-au aplicat şi mai multe forme de executare silită, dar a crescut, totodată, şi gradul de conformare voluntară la plată a contribuabililor (77,34 la sută). De asemenea, gradul depunerii voluntare a declaraţiilor fiscale a crescut la 91,09 la sută, faţă de 85,27 la sută în perioada ianuarie - octombrie 2010.

„S-au aplicat şi diverse forme de executare silită. Astfel, s-au comunicat 86.271 de somaţii, pentru suma de 434 de milioane de lei, s-au înfiinţat popriri bancare în 24.410 cazuri, pentru 262 de milioane de lei, precum şi popriri la terţi, în 5.074 de cazuri, pentru suma de 159 de milioane de lei. De asemenea, în cazul a 259 de agenţi economici, s-au pus sechestre pe bunuri mobile şi imobile în valoare totală de 149 de milioane de lei. Însă, degeaba se sechestrează, dacă în piaţă nu există cerere”, ne-a declarat Costică Onica.

Însă Finanţele gălăţene nu pun accentul doar pe executări, ci şi pe diversele facilităţi oferite firmelor cu restanţe de plată, conform recentelor modificări ale Codului fiscal şi celui de procedură fiscală. „Vreau să remarc şi faptul că, alături de Sibiu, Galaţiul a fost selectat pentru a găzdui seminarul din zilele de 10-11 noiembrie, unde peste 200 de contribuabili din Galaţi şi colegi de-ai noştri din alte 14 judeţe au asistat, în cadrul unei manifestări interactive, la prezentarea celor două acte normative - Ordonanţele de Guvern 29 şi 20 din 2011 - care prevăd facilităţile de care pot beneficia agenţii economici”, a încheiat şeful Finanţelor Publice gălăţene.

* Ziua cea mai lungă pentru zeci de mii de oameni rămaşi fără curent

„Electrica SDEE Galaţi cere scuze tuturor clienţilor afectaţi de întreruperea în alimentarea cu energie electrică din data de 15 noiembrie 2011”, aşa începe comunicatul de presă remis ieri de Electrica după avaria care a ţinut în beznă trei cartiere cu zeci de mii de locuitori, timp de peste 12 ore.
„Întreruperea a fost cauzată de o avarie fără precedent care a condus la sistarea energiei electrice în zona Aviaţie – cartierele Micro 38, 39 şi 40.

Echipele de intervenţii au acţionat prompt, încă de la primele ore ale dimineţii (de marţi – n.red), dar dimensiunea incidentelor şi motivele multiple cauzatoare ale acestei avarii au făcut ca finalizarea lucrărilor să fie întârziată. Motivul principal al avariei a constat în tasarea terenului din zonă, fenomen care a afectat şase cabluri. Miercuri, 16 noiembrie, la ora 1.00, toţi consumatorii din zonele afectate au fost realimentaţi cu energie electrică. Conducerea Electrica Galaţi mulţumeşte pentru înţelegere tuturor consumatorilor afectaţi de aceste evenimente nedorite. Electrica SDEE Galaţi face toate eforturile pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete”, se arată în comunicatul semnat de directorul Electrica SDEE Galaţi, Iulian Aramă.

„Sinistraţii” din Aviaţiei
Ziua cea mai lungă – aşa ar putea fi catalogată de cei care au fost victime ale uneia din cele mai mari pene de curent din istoria recentă a Galaţiului. O zi care a început marţi la prânz şi s-a terminat miercuri, mult după miezul nopţii. Atât a durat întreruperea luminii.
Au fost zeci de mii de oameni dintr-una din cele mai populate zone ale oraşului care au stat probabil cu ochii pe ceas, înjurând printre dinţi şi întrebându-se cât vor mai sta fără lumină şi fără căldură, întrucât a fost întreruptă şi alimentarea punctelor termice, iar centralele de apartament, logic, s-au oprit şi ele. Cu televizoarele şi radiourile mute, cu calculatoarele doar simplu mobilier în casă, cu lumânări sau lanterne aprinse pentru a merge la baie sau pentru a se mişca prin apartamente fără a se lovi de colţuri sau de uşi, cu mâncarea din frigidere în pericol să se strice, cu frigul unei nopţi reci de toamnă intrându-le în oase, „sinistraţii” din cartierele Micro 38, 39 şi 40 s-au simţit ca în vremurile de tristă amintire, atunci când totul era la raţie.

„Crăciunul” din noiembrie
În fine, s-a terminat, iar lumina a revenit. A fost o avarie, ba chiar una de amploare, aşa cum se spune în comunicat. Că Electrica şi-a trimis oamenii să remedieze situaţia – este ceva normal. Cum normală este, într-o lume civilizată, şi prezentarea scuzelor către toţi cei care au fost afectaţi.
Unii dintre aceştia au comentat, furioşi, pe site-ul „Vieţii libere”, iar alţii, mult mai numeroşi, au sunat la redacţie, întrebându-ne ce se întâmplă. Evident că s-au folosit şi cuvinte imposibil de reprodus pe hârtie din cauza „încărcăturii” lor.
Dar au fost şi oameni care au făcut haz de necaz. Iată o declaraţie delicioasă, a cuiva care a stat ore în şir în beznă şi în frig, dar cu simţul umorului intact: „Când trece un tramvai pe stradă, parcă e Crăciunul, aşa de luminat este”. Dar, aşa cum spuneam, „Crăciunul” s-a terminat. E din nou noiembrie.

Miile de locuitori din Aviaţiei au rememorat probabil, în interval de nici 24 de ore, zilele în care curentul electric se dădea cu porţia. Şi asta pentru că lumina s-a întrerupt de cel puţin două ori luni seara, pentru perioade de ordinul zecilor de minute, iar situaţia s-a repetat şi marţi dimineaţă, când lumina s-a oprit din nou.

„Am rămas fără curent luni pe la 9 şi ceva seara. M-am uitat pe geam şi am văzut că toată zona era în beznă. După vreo jumătate de oră, lumina a revenit, dar apoi, la scurt timp, a picat iar. Ni s-a oprit şi căldura, mi-a fost teamă că s-au stricat calculatorul şi televizorul. Azi dimineaţă, iar, am rămas din nou fără curent. Până la urmă, nu s-a stricat nimic, dar aştept să văd dacă Electrica îşi cere scuze pentru aceste întreruperi neanunţate”, ne-a declarat Maria Pavel, o cititoare a „Vieţii libere” din Micro 39.
Reprezentanţii Biroului de Relaţii Publice Electrica SDEE Galaţi spun că întreruperile s-au datorat unor cabluri avariate pe Drumul de Centură. Oarecum curios, răspunsul primit de „Viaţa liberă” face referire la doar o singură întrerupere în cursul serii de luni.
„Luni, 14 noiembrie, la ora 21,18, a avut loc o avarie care a afectat cartierul Aviaţiei. Mai exact, problema a apărut pe Drumul de Centură – în zona Depozitelor, afectând furnizarea energiei electrice în cartierele Micro 38, 39 şi 40. Consumatorii din zonele menţionate au fost realimentaţi în totalitate la ora 21.50. Motivul întreruperii a constat în avarierea unui cablu de 6 kV. Avarierea a fot provocată de tasarea terenului din zonă din cauza traficului greu, precum şi de montarea unui gard în vecinătatea cablurilor. În timp, construcţia a afectat acest cablu, acesta, la rândul lui, deteriorând şi celelalte cabluri aflate în vecinătate.
Marţi, 15 noiembrie, începând cu ora 7,30 s-au demarat lucrările de depistare şi remediere a defectului. Acesta a fost şi motivul pentru care în zonele menţionate au mai apărut întreruperi în furnizarea energiei. Au fost trimise în teren echipe de intervenţie şi utilaje pentru remedierea defectului în regim de urgenţă şi în maximă siguranţă. Menţionăm că, dacă lucrurile nu se complică pe parcursul lucrărilor, sperăm ca până în jurul orei 18,00 (n.red – marţi seară) toată zona să fie realimentată”, ni s-a comunicat de la Biroul de Relaţii Publice Electrica SDEE Galaţi.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă proiectelor finanţate din fonduri structurale şi de coeziune va deveni cheltuială eligibilă şi va fi suportată din fonduri comunitare, a afirmat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Reglementările se vor aplica pentru contractele încheiate începând cu 1 ianuarie 2012, România înscriindu-se astfel în nota măsurilor adoptate de celelalte state UE. Conform lui Orban, această decizie a Executivului va avea un dublu impact pozitiv. „Hotărârea are în vedere două obiective: pe de-o parte, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare, prin faptul că TVA devine eligibilă, deci poate fi suportată din fondurile comunitare. Pe de altă parte, are un efect pozitiv asupra beneficiarilor, care astfel vor putea să-şi deducă această cheltuiala, care va fi suportată din fonduri UE”, a spus Leonard Orban.
Ministrul a menţionat că vor fi permise unele exceptări de la aplicarea noii reglementări, bazate pe analizele efectuate de fiecare dintre autorităţile care gestionează fonduri comunitare. „Fiecare autoritate de management îşi va face o analiză proprie şi vom supune aprobării Guvernului, dacă este cazul, exceptări de la aplicarea acestei Hotărâri de Guvern: fie că vorbim de exceptarea în întregime a unor programe operaţionale sau doar a unor părţi din acestea”, a declarat ministrul Afacerilor Europene, care a adăugat că toate statele membre au luat decizii privind declararea TVA drept cheltuială eligibilă.

* Doar 15 credite aprobate din 2.000 de dosare * „De vină este lipsa de comunicare”, spune preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi *

Lansat cu mare tam-tam la începutul lunii septembrie, programul „Mihail Kogălniceanu” destinat întreprinderilor mici şi mijlocii pare să aibă toate datele unui eşec, cel puţin deocamdată. Şi asta pentru că, în două luni scurse de la lansare, cele 10 bănci partenere în program au aprobat doar 15 credite, dintr-un total de 2.000 de dosare primite de la Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM).
„Intenţia este bună, soluţia este bună. N-am inventat noi roata, un astfel de program are rezultate foarte bune în Ungaria, numai că implementarea s-a făcut ca la noi, la fel ca şi în cazul proiectelor europene, iar lucrurile se mişcă foarte-foarte greu”, ne-a spus preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
„Principala problema în implementarea programului o constituie timpul îndelungat de evaluare a dosarelor la bancă. Răspunsul băncilor a fost că durata mare de procesare a dosarelor se datorează faptului că beneficiarii nu se prezintă la bancă în timp util (5 zile lucrătoare) de la primirea notificării privind acordul de principiu pentru subvenţionarea dobânzii, transmisă de către Agenţia pentru IMM-uri, sau se prezintă cu documentaţia incompletă, precizând că în mod normal evaluarea ar dura două săptămâni, din momentul primirii dosarelor complete", se arată intr-un comunicat al AIPPIMM.

Băncile se mişcă greu
Preşedintele AIPPIMM, Cristian Haiduc, le-a solicitat băncilor să micşoreze timpul de soluţionare a dosarelor si a cerut fiecărei bănci partenere o situaţie a dosarelor pe care le are în lucru în acest moment. „Solicitarea se referă la cele 2.900 de IMM-uri aplicante, din care Agenţia a analizat până în acest moment 2.000, din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii şi pe care le-a înaintat băncilor. Doar 15 credite au fost aprobate până în momentul actual. Ca urmare, se impun eforturi susţinute din partea băncilor, pentru soluţionarea cu celeritate a aplicaţiilor IMM-urilor", se menţionează în comunicat.
De asemenea, reprezentanţii AIPPIMM le-au recomandat băncilor partenere să introducă atât pe website-urile lor, cât şi în publicaţiile de profil, o secţiune dedicată exclusiv Programului Kogălniceanu, pentru o mai bună promovare a acestuia.
„Nu s-a făcut tam-tam, nu li s-a spus IMM-iştilor concret ce trebuie să facă, ce condiţii trebuie să îndeplinească. Omul de afaceri, dacă nu ştie, este reticent,stă în stand-by. La mijloc e o lipsă de comunicare, iar vina aparţine exclusiv AIPPIMM, agenţie ai cărei oameni se mişcă greu”, ne-a mai spus preşedintele PIMM Galaţi, Marian Filimon.
Prin Programul „Mihail Kogălniceanu”, statul garantează în proporţie de 80 la sută creditele accesate de IMM-uri şi subvenţionează cu până la 50 la sută dobânzile acestora. Garanţia statului nu trece însă de 100.000 de lei.
Bugetul alocat programului pentru acest an este de 24 de milioane de lei, urmând să primească ajutor în cadrul programului 4.000 de beneficiari. Pentru anul 2012, bugetul creşte la 70 de milioane de lei, iar pentru 2013, la 71 de milioane de lei.
Cele 10 instituţii bancare partenere sunt Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Bancpost, BRD, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank, Pro Credit Bank, Banca Transilvania şi Unicredit Ţiriac Bank.

Licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi pentru activele societăţii comerciale Mehid, care ar fi trebuit să aibă loc pe 10 noiembrie, a fost amânată din nou. Motivul amânării este, conform unor surse din cadrul DGFP, acela că omul de afaceri Corneliu Mangalea, patronul Mehid, a achitat către Fisc, în intervalul a trei zile, suma de 550.000 de lei. „S-a acoperit astfel valoarea sechestrului, dar există încă obligaţii de plată neachitate”, au afirmat sursele noastre. Astfel că licitaţia a fost amânată pentru a doua oară, la fel cum s-a întâmplat şi pe 4 octombrie, când Mangalea a plătit alte 500.000 de lei.
Licitaţia publică era organizată de DGFP Galaţi pentru mai multe hale, terenuri, magazii, spaţii de depozitare, construcţii turnătorie şi forjă, ateliere – toate situate în incinta Mehid, de pe Bulevardul Coşbuc nr.256, cu un preţ de pornire total de peste 12,5 milioane lei.