* Majoritatea celor fără loc de muncă sunt şi slab pregătiţi din punct de vedere profesional * Practica neplătită îi poate propulsa pe tineri spre angajare, însă puţini aleg să urmeze această cale * Pretenţiile salariale exagerate stau în calea angajării şomerilor cu vârsta sub 25 de ani
Din ultimele statistici ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor din luna iulie în judeţul Galaţi era de 19.434 de persoane, în creştere faţă de luna precedentă. Anual, mii de absolvenţi de liceu sau facultate ies de pe băncile şcolii şi încearcă să îşi facă un rost în viaţă, însă se lovesc, de cele mai multe ori, de un zid invizibil, care poartă diferite nume, fie că este vorba despre lipsa de experienţă, despre pregătirea slabă sau de salariile prea mici pentru a supravieţui.
Cine are carte... rar are şi parte
Teoria spune că un loc de muncă bun poate fi obţinut dacă nivelul studiilor este unul superior, motiv pentru care zeci de mii de tineri se înscriu anual la facultate. Majoritatea aleg programele de studii de la una dintre facultăţile cu profil real, însă îşi dau seama pe parcurs că nu se potrivesc cu aceste meserii. Foarte puţini urmează profilele la care visează din copilărie, şi mai puţini reuşesc să se angajeze în domeniul studiat, chiar de la terminarea facultăţii. Astfel, foarte mulţi ajung să termine studiile şi să rămână cu diploma, care nu le este de folos la nimic fără cunoştinţe reale din domeniu.
Statistic vorbind, din zece studenţi înscrişi la o facultate, doar unul sau doi reuşesc să profeseze în domeniul de studiu, ceilalţi reorientându-se spre alte meserii.
3.816 şomeri au sub 25 de ani
Factorul principal care contribuie la creşterea continuă a ratei şomajului în rândul tinerilor este reprezentat de lipsa unei educaţii corespunzătoare. Astfel, cele mai scăzute rate de ocupare a pieţei muncii se înregistrează în cazul tinerilor care nu fac mai mult de opt clase (aproximativ 15 la sută) sau termină doar ciclul primar (aproximativ 18 la sută). Din aceste motive, le este aproape imposibil să obţină o calificare într-un anumit domeniu.
Un alt motiv pentru care tinerilor sub 25 de ani le vine greu să se adapteze la piaţa muncii este reprezentat de neconcordanţa dintre calificările şi competenţele tinerilor şi cele solicitate de angajatori. Astfel, conform unui studiu făcut de Comisia Uniunii Europene, în cazul ţării noastre, aproape 50 la sută dintre tinerii cu vârsta sub 25 de ani consideră că tot ce au dobândit în una dintre instituţiile de învăţământ absolvite are aplicare minimă în câmpul muncii, în timp ce majoritatea angajatorilor (85 la sută) consideră că tinerii sunt pregătiţi doar din punct de vedere teoretic, nu şi practic.
534 de şomeri din Galaţi au studii superioare
Angajatorii nu îi păstrează prea mult pe cei tineri în companii şi pentru că aceştia au pretenţii exagerate, comparativ cu ceea ce ştiu să facă. Astfel, cei mai mulţi vor salarii prea mari încă de la început (aproximativ 70 la sută dintre tinerii sub 25 de ani), în timp ce mai bine de 60 la sută dintre ei nu sunt dispuşi să accepte locuri de muncă şi în alte funcţii decât domeniul lor de bază.
De altfel, tinerii nu au nici încredere prea mare în cursurile de formare de scurtă durată sau în alte programe de reconversie profesională, fiind aproape siguri că aceste opţiuni nu le-ar aduce ieşirea din şomaj. Lipsa unei experienţe solide în câmpul muncii îi face pe tineri vulnerabili la concurenţa cu ceilalţi candidaţi, mai în vârstă, dat fiind faptul că mai bine de jumătate dintre angajatorii din Galaţi nu îşi pot permite să ofere un loc de muncă cuiva care nu are nicio experienţă în domeniu.
Voluntariatul şi practica, soluţii alternative
Mulţi dintre cei care au reuşit să se angajeze în domeniul pe care l-au aprofundat în perioada facultăţii sau a liceului spun că experienţa dobândită în timpul practicii i-a ajutat mai mult decât diploma. Cu toate astea, tinerii care intră în hora muncii voluntare trebuie să se aştepte doar la realizări pe plan personal, nicidecum financiar. "Când faci voluntariat, nu o faci ca să câştigi bani, ci cu gândul că vei acumula cunoştinţe care te vor ajuta să te dezvolţi personal, dar şi profesional. Dacă ai noroc să faci voluntariat chiar în domeniul tău de studii, atunci cu atât mai bine, pentru că îţi cresc şansele de angajare. Patronul sau directorul companiei te poate observa îndeaproape, poate vedea cum te descurci şi, automat, ai prima şansă la angajare când se eliberează un post", ne-a spus Valentin Istrate, student la Universitatea "Dunărea de Jos".
Există, însă, şi tineri şomeri care nu au răbdare să facă voluntariat, mai ales atunci când facturile bat la uşă. "Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să îţi găseşti un loc de muncă în domeniul tău din prima încercare. Fără experienţă nu te ia nimeni, iar ca să acumulezi experienţă trebuie să stai cel puţin un an fără să fii plătit, făcând munca de jos. Ori, atunci când trebuie să te mai şi întreţii singur, nu prea îţi permiţi să faci astfel de sacrificii", s-a plâns Dănuţ Giurcă, un absolvent al Facultăţii de Jurnalism din Galaţi.
Cei mai mulţi aleg să evite perioadele de muncă "pe gratis", alegând să se angajeze fie ca ospătar, fie ca operator introducere date, fie ca şofer, în funcţie de ce li se pare mai avantajos. Astfel, la terminarea studiilor, o mare parte dintre tineri au experienţă în cu totul alte domenii faţă de ce au studiat.
În decembrie 2012, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri care să vină în sprijinul statelor membre în scopul combaterii şomajului şi a excluziunii sociale în rândul tinerilor. Astfel, statelor care fac parte din Uniunea Europeană li se recomanda să se asigure că toţi tinerii sub vârsta de 25 de ani au oferte de bună calitate în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă, de continuare a educaţiei, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu de pregătire, într-un interval de patru luni de la intrarea în şomaj sau de la momentul în care tânărul nu mai urmează nicio formă de învăţământ.
În Galaţi se organizează, de altfel, periodic burse ale locurilor de muncă pentru absolvenţi, fie ei de studii superioare sau doar liceale, există birouri de consiliere şi de informare profesională, însă cei sub 25 de ani nu se înghesuie la niciuna dintre aceste opţiuni. Cele mai frecvente scuze sunt legate de salariile mici, de programul de muncă, de condiţii sau de posturile nepotrivite pentru studiile pe care le au candidaţii.
Ce soluţii au găsit specialiştii
Printre soluţiile propuse de reprezentanţii Comisiei Europene, pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, se numără:
Organizarea mai frecventă a bursei locurilor de muncă în funcţie de anumite specializări, care să aibă drept rezultat armonizarea intereselor angajatorilor - candidaţi potriviţi la costuri financiare şi de timp reduse - şi ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, care au ocazia să compare şi să aleagă postul dorit.
Ajustarea portofoliului de cursuri de calificare şi recalificare oferite de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Cursurile organizate de stat trebuie să fie elaborate în funcţie de cererea pieţei, de specificul sectorului de activitate care generează crearea celor mai multe locuri de muncă şi de tipul de competenţe şi abilităţi cerut pe piaţă.
Oferirea posibilităţii de calificare la locul de muncă. Această măsură ar fi deosebit de utilă şi necesară în cazul tinerilor care doresc să se specializeze într-o anumită meserie. Din această perspectivă, statul ar trebui să colaboreze cu asociaţiile profesionale, cum ar fi în domeniul resurselor umane, relaţiilor publice, publicitate şi marketing, diverse alte corpuri profesionale, pentru a acorda anumite facilităţi companiilor care sunt dispuse să implementeze astfel de programe de calificare la locul de muncă pentru tineri.
