Valoarea despăgubirilor solicitate de şoferii gălăţeni care şi-au stricat maşinile pe şosele se ridică la 20.000 de lei * Oficial, DN 24 D ridică cele mai mari probleme
Repararea unei maşini după ce a fost avariată ca urmare a stării şoselei poate fi, în cele mai multe situaţi, un demers dificil, care costă timp şi nervi. Cine are asigurare, se poate considera fericit, pentru că scapă de corvoada de a plăti din buzunar, direct, înlocuirea pieselor sau remedierea unei avarii, dar cine nu deţine o poliţă se poate considera cu adevărat ghinionist. Soluţia prin care datul prin gropi nu vă destabilizează bugetar iremediabil este să daţi în judecată administratorul drumului, dar un proces durează şi, până la finalizarea acestuia, maşina trebuie oricum reparată.
Şase gălăţeni se luptă în prezent să-şi recupereze pagubele în instanţă, după ce şi-au "rupt" autoturismele pe drumurile naţionale. Acţionarea în justiţie a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), prin Direcţia de Drumuri şi Poduri Iaşi, administrator direct al reţelei de DN-uri din judeţul Galaţi, a fost soluţia adoptată de respectivii şoferi. Nu se ştie, deocamdată, ce va decide instanţa, dar speranţe sunt, din moment de trei gălăţeni au reuşit, anul trecut, să obţină câte ceva.
"Pe rolul instanţelor din Galaţi sunt şase dosare având ca obiect despăgubiri solicitate de persoanele fizice şi juridice, valoarea totală a acestora fiind de 18.133,14 lei. În anul 2015, au fost achitate despăgubiri pentru trei dosare, soluţionate în urma acţiunilor formulate la instanţele de pe raza judeţului Galaţi, suma totală plătită cu titlu de despăgubiri fiind de 9.646,77 lei", precizează CNADNR, în răspunsul formulat la adresa înaintată de noi.
Per ansamblu, Galaţiul face parte dintr-un top al judeţelor din Moldova unde au fost înregistrate cele mai multe acţiuni în instanţă împotriva administratorilor drumurilor naţionale. De-a lungul anilor, Direcţia de Drumuri şi Poduri de la Iaşi a fost bombardată cu zeci de cereri de chemare în judecată, nu doar din partea şoferilor gălăţeni, ci şi din zona judeţelor Iaşi şi Suceava.
Investiţii de miliarde
Aşa arată raportul CNADNR desfăşurat pe segmentele de drumuri pe care le administrează în judeţul nostru. Fie că este vorba de lucrări deja realizate, fie de proiecte aflate în diverse stadii mai mult sau mai puţin incipiente, valoarea însumată a fondurilor alocate pentru ca şoselele gălăţene să nu merite, oficial, titlul de "capcane", este una apreciabilă: peste 14 miliarde de lei cu TVA, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi, potrivit informaţiilor furnizate de CNADNR, către DN 22 B Galaţi - Brăila, în proiect fiind inclusă şi realizarea de-acum celebrului pod peste Dunăre.
DN 24 D, "oaia neagră"
Considerată drum naţional secundar, şoseaua a ajuns în ograda CNADNR - Direcţia Iaşi prin preluare de la Consiliul Judeţean Galaţi, respectiv Consiliul Judeţean Vaslui, prin două protocoale, în 2008. Din 2010 până acum, DN 24 D a fost supus unor lucrări "constând în reparaţii pe suprafeţe izolate şi întinse, cu terţi şi în regie proprie, de către S.D.N. Galaţi şi respectiv S.D.N. Bârlad", dar niciodată unui proces de reabilitare serios. De vină ar fi şi drumul, prin particularităţile sale, dar şi felul în care ar fi fost administrat de autorităţile judeţene. Redăm, integral, argumentaţia celor de la CNADNR vizavi de şoseaua-coşmar a Galaţiului: "Având în vedere elementele geometrice ale drumului, clasa tehnică, precum şi zestrea precară existentă pe DN 24D, drum preluat de la consiliile judeţene, pentru a atinge parametrii unui drum naţional este necesară modernizarea acestuia, ceea ce presupune alocarea unor fonduri însemnate, în detrimentul altor lucrări prioritare la nivel naţional. D.R.D.P. Iaşi a propus în programele de proiectare de RK pentru anii 2009-2016, efectuarea expertizei tehnice „Reabilitare DN 24D km.0+000 - 84 +740, Bârlad - intersecţie DN 26"".
Cu alte cuvinte, DN 24 D nu are o importanţă strategică nici pentru judeţul Galaţi, nici la nivel naţional sau măcar regional, ceea ce pune sub semnul îndoielii direcţionarea într-un viitor prea apropiat a fondurilor necesare pentru reparaţii capitale. Având în vedere valorile mici acordate ca despăgubiri şoferilor care reclamă starea drumurilor drept cauză a prejudiciilor înregistrate la maşini, nu este de mirare că statul preferă să plătească cu ţârâita, decât să investească în ceva durabil şi sigur.
