În primul semestru al acestui an, numărul de companii cu capital străin a crescut la nivel naţional cu 2.700 de firme * La Galaţi, s-au înfiinţat 27 de societăţi cu participare străină, dar s-au radiat alte 21 * Cele mai mari investiţii vin din Olanda, Austria şi Germania
Numărul societăţilor cu participare străină de capital, adică firme la a căror constituire au participat, integral sau parţial, persoane fizice sau juridice străine, a crescut în prima jumătate a acestui an, la nivel naţional, cu aproape 2.700 de companii, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Astfel, în total, la sfârşitul primului semestru al acestui an, în România erau înregistrate 207.153 de companii cu participare străină, capitalul social subscris fiind de 43,55 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 650 milioane de euro faţă de începutul anului. Din păcate, dintre acestea, doar o parte relativ restrânsă se regăsesc în Galaţi, respectiv aproape 1.700 de companii, cu un capital social subscris de aproximativ 591 milioane de euro.
Dincolo de aceste cifre, ce ar trebui să dea de gândit este relativa imobilitate a investiţiilor străine, fie ele mai mari sau mai mici, din zona noastră. Mai exact, în primele şase luni ale acestui an, la Galaţi au fost înmatriculate doar 27 de companii cu capital străin. Ar fi fost, poate, bine şi cu astea, dacă, în aceeaşi perioadă de timp, nu ar fi fost radiate 21 de companii cu participare străină. Astfel, trăgând linie, după primele şase luni ale acestui an, mediul de afaceri gălăţean s-a îmbogăţit doar cu… şase companii cu capital străin. Desigur, contează, la o adică, şi puterea lor economică şi planurile viitoare de investiţii, dar lipsa de atractivitate pentru mediul de afaceri gălăţean este evidentă, iar ea blochează, în ultimă instanţă, perspectivele de dezvoltare ale întregii comunităţi locale.
De ce batem pasul pe loc
Această situaţie este generată deopotrivă de o serie de cauze cu caracter general şi unele cu caracter particular. De exemplu, după cum reiese şi din studiile realizate de patronatele din cadrul Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene, din categoria dificultăţilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri, cel mai des amintite se numără birocraţia (61,41 la sută), fiscalitatea excesivă (54,74 la sută), corupţia (45,16 la sută) şi controalele excesive (44,98 la sută). Desigur, dincolo de aspectele mai degrabă de ordin instituţional, care ţin mai mult de interacţiunea mediului privat cu organele statului, pe lista frânelor economice se mai pot adăuga şi cauze precum concurenţa neloială (40,33 la sută), scăderea cererii interne (36,31 la sută) sau problemele ce ţin de angajarea şi menţinerea personalului (26,37 la sută). Toţi aceşti factori se manifestă, cu mici diferenţe de ordin regional, la nivelul întregii ţări. În cazul Galaţiului, mai sunt însă şi o serie de circumstanţe agravante. Cea mai serioasă dintre ele este lipsa infrastructurii, în special cea de transport, fără de care orice investiţie serioasă este pusă sub semnul întrebării. Practic, după 1989, deşi promisiuni au fost nenumărate, niciun mare proiect de modernizare a infrastructurii nu a vizat Galaţiul sau măcar vecinătatea acestuia.
Mai mult, obtuzitatea autorităţilor publice a dus la blocarea dezvoltării urbane Galaţi - Brăila, chiar dacă ea reprezintă cea mai mare concentrare de populaţie după Bucureşti. Mai mult, ambele oraşe, declasificate ca importanţă regională la nivelul administraţiei publice, au de pierdut şi în raport cu polii urbani principali definiţi la nivel naţionali - Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara. Iar investitorii străini, dincolo de imperfecţiunile generale de ordin general ale mediului de afaceri, se duc acolo unde, cât de cât, ştiu că au parte şi de ceva infrastructură, că se au în vedere planuri de investiţii publice şi, nu în ultimul rând, că găsesc o administraţie publică mai puţin obtuză şi care oferă un cadru general de dezvoltare mai coerent.
Acest lucru se vede fie şi comparând dinamica investiţiilor străină din iunie, ultima lună cu datele centralizate de Registrul Comerţului. De departe, Bucureştiul a luat „crema”, cu 185 de noi firme cu capital străin înfiinţate. La distanţă considerabilă, dar primii la nivel judeţean se plasează Timişoara, cu 36 de noi firme străine înfiinţate în iunie. „Coincidenţă”, pe locurile următoare se află tot nişte judeţe mai din vestul ţării - Cluj, cu 24 de noi companii străine, şi Braşov, cu 20 de firme.
Ce înseamnă puterea economică în percepţia asupra mediului de afaceri putem vedea şi strict în Regiunea Sud-Est. Spre Constanţa s-au orientat 15 dintre noile firme cu capital străin. Spre comparaţie, în iunie, la Galaţi s-au înfiinţat doar cinci astfel de firme. În urmă vin Buzău şi Vrancea, cu câte trei societăţi cu capital străin nou înfiinţate, şi Brăila, cu două firme. Că există alte judeţe mai „pârlite” decât Galaţiul, precum Vaslui, Călăraşi şi Caraş-Severin, care n-au văzut nici măcar o firmă străină nou înfiinţată, n-ar trebui să ne consoleze prea mult, dat fiind faptul că niciodată sărăcia altuia nu ne ţine nouă de „strategie de dezvoltare”.
De unde vin investitorii străini
Dacă este să se facă un top al investitorilor străini, ca valoare a capitalului social subscris, Olanda este ţara care se detaşează net, cu un total, la sfârşitul primului semestru al acestui an, de 8,66 miliarde de euro, participare la societăţile înfiinţate în România, cu peste 246 milioane de euro mai mult faţă de începutul anului. Pe locurile următoare se plasează Austria şi Germania, cu o valoare a capitalului social subscris de 4,92 miliarde de euro, respectiv, 4,59 miliarde euro. În „top 10” investitori străini, ca valoare a capitalului subscris, mai intră Cipru (3,77 miliarde de euro), Franţa (2,41 miliarde de euro), Grecia (1,82 miliarde de euro), Italia (1,6 miliarde de euro), Spania (1,7 miliarde de euro), Luxemburg (1,37 miliarde de euro) şi Marea Britanie (1 miliard de euro). Aceste sunt, de altfel singurele ţări din care investitorii au reuşit să sară, în România, de ştacheta de un miliard de euro. Un lucru care ar trebui să dea de gândit este că investitori din ţări cu forţă economică ridicată au ezitat, totuşi, să vină în România, iar asta se vede în valoare participaţiilor în companii. De exemplu, capitalul social subscris de investitorii din Statele Unite era, la sfârşitul primului semestru al acestui an, de doar 970 milioane de euro, iar a celor din China de 314 milioane de euro, mult sub posibilităţile economice ale acestor ţări. Cote mai mici decât ne-am fi aşteptat au însă şi ţări precum Ungaria (885,3 milioane de euro), în ciuda legăturilor cu comunitatea maghiară din Transilvania, dar şi Turcia (517 milioane de euro) sau Israel (63,4 milioane de euro).
Ce-i drept, unele dintre aceste ţări se regăsesc într-un top care, dincolo de valoare capitalului social subscris, să ţină cont de numărul de companii înfiinţate. Astfel, pe primul loc ca număr de companii înfiinţate se numără întreprinzătorii din Italia, cu un total de 42.754 de firme, şi Germania, cu 21.352 de firme. Pe locurile următoare se află Turcia, cu investitori în 14.540 de societăţi, China, cu 11.941 de societăţi, şi Ungaria, cu 13.123 de societăţi.
Care sunt domeniile care atrag bani
Strict la nivelul lunii iunie, domeniul de activitate care, la nivel naţional, a atras cea mai mare valoare a capitalului subscris este comerţul, cu un procent de 39,56 la sută din investiţii. Pe locurile următoare, cu procente peste 10 la sută, se plasează industria extractivă şi prelucrătoare (12,6 la sută), tranzacţiile imobiliare (10,85 la sută) şi activităţile profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (10,22 la sută). Cote mai mici au avut, printre altele, firmele din construcţii (8,86 la sută), transporturi (7,19 la sută), hoteluri (3,78 la sută), agricultură (3,45 la sută).
Topul regional al capitalului străin
În total, la nivelul întregii ţării, valoarea capitalului social subscris de întreprinzători străini în luna iunie a fost, strict la înfiinţare unor noi companii, fără alte eventuale majorări ulterioare, de 470 milioane de euro. Grosul, de 215 milioane de euro, a mers în Regiunea Bucureşti - Ilfov. Pe locurile următoare s-au plasta Regiunea Vest şi Regiunea Nord-Vest, cu câte 55 milioane de euro, precum şi Regiunea Centru, cu 47 milioane de euro. Regiunea Sud-Est a atras 29 milioane de euro, cu doar un milion de euro peste Regiunea Nord-Est. Ultimii în opţiunile înfiinţării de companii străine au fost Regiunea Sud-Muntenia, cu 21 milioane de euro, şi Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 20 milioane de euro.
