Peste 40.000 de pacienţi sunt externaţi, în fiecare an, din Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi. În Ambulatoriul de specialitate al unităţii sunt acordate, tot anual, peste 100.000 de consultaţii medicale. Dincolo de cifre, Spitalul Judeţean are nu numai o importanţă locală, ci şi una regională, dată de faptul că unele dintre specializările medicale acoperite aici nu se regăsesc şi în spitalele din judeţele vecine. Deficitul de medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă este însă şi el direct proporţional cu dimensiunea aceste unităţi, adică unul uriaş.
164 de medici primari şi specialişti şi alţi 39 de medici rezidenţi pe post lucrează acum la Spitalul Judeţean. Pentru a ajunge la numărul minim de doctori indicat, ar mai fi însă nevoie de încă 78 de medici primari sau specialişti şi de trei rezidenţi. Aşadar, aproape o treime dintre medicii necesari lipsesc din spital, ceea ce înseamnă că, cel puţin teoretic, doi medici sunt nevoiţi să acopere lipsa celui de-al treilea.
Situaţia se complică şi mai mult în momentul în care un doctor pleacă în concediu de odihnă, medical sau de studii. Atunci, multe secţii pot rămâne practic fără medic, în vreme ce, în rest, graficul de gărzi este dat cu totul peste cap. Pentru a ieşi, chiar şi temporar, din criză, de multe ori spitalul apelează la ajutorul medicilor pensionaţi sau al celor din alte unităţi sanitare.
"Am ajuns în situaţia de a mă ruga să vină cineva la examen"
Oricât de neagră pare să fie acum situaţia, lucrurile ar putea deveni şi mai grave, de la an la an. În ciuda faptului că la Galaţi funcţionează o facultate de medicină, tinerii medici rezidenţi evită unele specialităţi considerate grele. Astfel, pe medicii care profesează acum în respectivele secţii nu va avea cine să-i mai înlocuiască, atunci când aceştia se vor pensiona. O astfel de situaţie se întâlneşte la Neurologie, o secţie extrem de dificilă, cu pacienţi în stare gravă, de regulă imobilizaţi la pat.
"Avem un necesar de şapte medici. Noi suntem şase, dar un coleg este pensionat. Îl rugăm insistent să rămână să ne ajute în continuare. Fără el, am mai rămâne cinci medici, dar avem şi printre ei colegi cu probleme de sănătate destul de serioase. Şi aceştia fac nişte eforturi extraordinare să susţină secţia. Am scos posturi la concurs, dar a fost un moment cam de neînţeles pentru mine. În trecut, ca să prinzi un post la neurologie, într-un spital clinic, era o onoare. Acum, am ajuns în situaţia de a mă ruga să vină cineva la examen.
S-au scos iniţial posturi pentru medic primar, dar nimeni nu s-a înscris. S-au transformat apoi în posturi pentru medic specialist, dar nici atunci nu s-a înscris nimeni. Ne-am văzut astfel cu mari probleme în a ne asigura gărzile şi atunci am cooptat în gărzi colegi de la alte spitale. O avem în gărzi pe o colegă de la Tecuci şi pe una de la Spitalul Militar. În formula asta am reuşit să ne completăm lista cu gărzi", a explicat, pentru "Viaţa liberă", dr. Mihaela Lungu, şefa secţiei Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi.
Gărzi foarte dificile
Unul dintre principalele motive care îi descurajează pe medici să vină la Neurologie este cauzat de dificultatea gărzilor. "Se coboară în urgenţă dimineaţa la opt şi mai urci în secţie a doua zi la opt. Nu poţi să-i ceri unui om să stea 24 de ore să vadă bolnavi, fără niciun fel de pauză. Organismul nu rezistă la aşa ceva. Poate apărea astfel riscul de a face greşeli. Mai ales în a doua parte a nopţii, aşa cum o demonstrează studiile. Pe de altă parte, pentru îngrijirea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie nu doar de medici, ci şi de asistente, infirmiere, îngrijitoare şi brancardieri. Şi aici e mult de lucru. În ultimii trei ani, am adus 23 de infirmiere şi îngrijitoare. E ceva. Dar când te gândeşti că e nevoie de 56 de infirmiere şi 28 de îngrijitoare... Eu am doar 23 de oameni, din total. Suntem sub minim. A fost însă şi mai rău de atât. Am adus şi şapte asistente, precum şi brancardieri, dar necesarul este foarte mare. Salariul acestor persoane trebuie să fie unul motivant. Nu-i poţi cere unui om să facă o astfel de muncă, pe un salariu de nimic", a mai spus dr. Mihaela Lungu.
La Cardiologie, e nevoie de ajutorul colegilor pensionaţi
O situaţie la fel de îngrijorătoare se petrece şi la Cardiologie, poate cea mai aglomerată secţie din Spitalul Judeţean. Aici, lucrează şapte medici, dintre care doi au împlinit deja vârsta pensionării. Pentru acoperirea liniilor de gardă, a mai fost nevoie de un medic, tot pensionat.
"Problema este că la Spitalul Judeţean funcţionează singura secţie de cardiologie din judeţ, în condiţiile în care la Tulcea, spre exemplu, nu există o astfel de secţie. Pacienţii din localităţile situate în nordul judeţului Tulcea vin astfel tot la Galaţi. Un medic de aici trebuie să asigure activitatea din spital, gărzile şi ambulatoriul de specialitate. Mai mult, cardiologii asigură şi un număr foarte mare de consultaţii interclinice. Spre exemplu, pentru ca un pacient să intre în operaţie e nevoie de un consult cardiologic prealabil. Programul devine astfel foarte încărcat. Pe perioada verii, am avut trei colegi în concedii şi unul bolnav. În aceste condiţii, doar în lunile iulie şi august, cei trei medici rămaşi am acordat 650 de consultaţii interclinice. După o gardă de 24 de ore, mergem în Policlinică, unde acordăm cel puţin 28 de consultaţii. Pe fiecare linie de gardă ar trebui să fim câte doi medici, având în vedere că la Cardiologie există şi o unitate de terapie intensivă pentru pacienţii coronarieni. Aici sunt monitorizate cazurile foarte grave. Recent au fost angajaţi doi medici specialişti, însă mai avem nevoie de doctori. Contăm pe tinerii medici să vină", a precizat medicul cardiolog Lucica Grigorică.
Posturile scoase la concurs nu au căutare
Potrivit unui răspuns trimis de conducerea spitalului, probleme similare se înregistrează şi în următoarele secţii: Neurochirurgie, Neonatologie, Radiologie, Explorări funcţionale, UPU, Medicină internă, ATI, Chirurgie generală, Chirurgie toracică, Nefrologie. Cele mai multe posturi vacante se înregistrează la ATI, Chirurgie plastică, Compartimentul prevenire şi control infecţii nosocomiale, Medicină internă, UPU-SMURD etc.
În ultimii doi ani, în cadrul spitalului au fost deblocate 32 de posturi de medici. Dintre acestea, doar 17 au fost ocupate, ceea ce arată "interesul" medicilor pentru respectivele posturi. La Hemodializă, Nefrologie, Reumatologie, Compartiment prevenire şi control infecţii nosocomiale şi la Laboratorul de Balneofizioterapie există câte un singur medic, iar atunci când acesta este indisponibil activitatea sa este preluată de medici din specialităţile înrudite.
Condiţiile precare de lucru din spitalele româneşti şi salariile nemotivante sunt principalele cauze care îi determină pe doctorii români să aleagă Occidentul. Anul trecut, spre exemplu, în jur de o treime din absolvenţii gălăţeni de Medicină au plecat pentru a urma rezidenţiatul în alte ţări. Pe de altă parte, de la începutul acestui an, 30 de medici specialişti sau primari din Galaţi au cerut adeverinţe de la Colegiul Medicilor Galaţi, pentru obţinerea certificatului de conformitate. Documentul este necesar pentru a putea profesa peste graniţe.
